Rezultate companii bursiere pe primul trimestru

Marea majoritate a companiilor romanesti listate la BVB au raportat deja rezultatele pe primul trimestru. Desi au existat unele temeri legate de situatia dificila internationala care ar putea afecta veniturile si profitul companiilor, companiile romanesti par sa nu fie afectate de acest lucru, raportand in medie profituri si cifre de afaceri semnificativ mai mari decat pe primul trimestru al anului trecut. In medie, cifra de afaceri a principalelor companii listate a crescut cu peste 50%, iar profitul cu aproape 90%.

O influenta mare asupra acestor cifre spectaculoase o au evolutiile foarte bune ale Petrom si BRD, care au cifre de afaceri si profituri semnificativ mai mari decat a celorlalte companii si care au avut evolutii excelente: cifra de afaceri a BRD a crescut cu 120% fata de trimestrul 1 din 2007, iar profitul cu 54%, iar in cazul Petrom cifra de afaceri a crescut cu 35% si profitul cu 156%. Doar profitul Petrom pe primul trimestru, care se apropie de un miliard de lei, reprezinta mai bine de 60% din profitul total al primelor 40 de companii listate luate impreuna.

Alte domenii care au avut cresteri spectaculoase sunt cel bancar (toate bancile listate au rezultate spectaculoase, cresteri a profitului de 54% la BRD, 58% la Banca Transilvania si 1697% Banca Carpatica - care insa anul trecut a avut un prim trimestru foarte slab), constructiile (in special Impact - profit cu 136% mai mare), companiile din domeniul chimic, in special ingrasaminte chimice (Azomures si Amonil au trecut pe profit dupa ce anul trecut in primul trimestru erau ambele pe pierdere). Tot o crestere semnificativa, atat procentual cat si valoric, a avut Transelectrica, care a reusit sa isi mareasca profitul pe primul trimestru al 2008 cu 94% fata de anul precedent.

De partea cealalta, ALRO Slatina este printre companiile care au inregistrat reduceri semnificative ale profitului (in special valoric), de -26%. Daca ar fi sa dam un exemplu de domeniu de activitate unde profiturile s-au redus semnificativ probabil ca cel mai bun ar fi cel al companiilor de servicii financiare, SIF-urile si Broker Cluj, a caror profituri s-au injumatatit in medie (Broker Cluj avand o reducere chiar mai drastica, in special datorita evolutiei descrescatoare a bursei din primul trimestru).

Rezultatele bune ale majoritatii companiilor, cresterea economica de 7,5% raportata pe primul trimestru si redresarea monedei nationale din ultima vreme ar putea da un imbold pozitiv bursei de valori in perioada urmatoare, asteptat probabil de multi investitori. Insa acest lucru pare sa depinda mai mult de sentimentele investitorilor straini, decat de cele ale investitorilor locali.

Hotarari AGA Banca Transilvania

Ieri 22 aprilie a avut loc Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) a Bancii Transilvania. Toate propunerile consiliului de administratie au fost aprobate, cea mai interesanta fiind cea legata de modul de repartizare a profitului. Ca si in anii precedenti, profitul va fi alocat unei majorari a capitalului social, actionarii primind 68,4 actiuni gratuite la fiecare 100 de actiuni detinute si dreptul de a subscrie inca 5 actiuni la fiecare 100 de actiuni detinute, la un pret special de 0,35 lei. Majorarea de capital este mai mare decat in alti ani intrucat profitul a fost semnificativ mai mare, de 403 milioane lei (brut) fata de 133 milioane in 2006. Acest profit include insa si veniturile obtinute din vanzarea BT Asigurari catre Groupama, la sfarsitul anului trecut. Chiar si fara aceasta tranzactie, profitul brut operational a fost de 230 milioane, deci cu 73% mai mare decat in anul 2006.

Asteptarile pentru acest an sunt in continuare optimiste, cu toate ca situatia internationala nu pare a fi favorabila mediului financiar-bancar. Profitul brut operational propus pentru 2008 este de 300 de milioane, adica cu 31% mai mare decat profitul operational din 2007. Totusi profitul total va fi probabil semnificativ mai mare intrucat Banca Transilvania a vandut la inceputul lunii aprilie participatia de 25% pe care o detinea la compania de asigurari Asiban, valoarea pachetului fiind estimata la 87,5 milioane euro (se asteapta insa aprobarea tranzactiei de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor - CSA).

Profitul realizat pe primul trimestru al anului 2008 este de aproximativ 60 de milioane de lei, semnificativ mai mare decat cel de pe primul trimestru al 2007 (de aproximativ 33 milioane lei), iar activele au crescut cu 8% fata de 31 decembrie 2007, pe tot anul fiind bugetata o crestere a activelor de 40%, sperandu-se depasirea cifrei de 5 miliarde de euro. Politica de extindere agresiva va continua si in acest an prin deschiderea de noi agentii, totodata investindu-se si in retehnologizare (in special software) si avandu-se in vedere si inceperea procesului de extindere a bancii in republica Moldova (fiind a doua tara in care banca urmeaza sa se extinda, dupa Cipru).

Vot electronic la AGA unor SIF-uri

SIF Banat-Crisana si SIF Oltenia au implementat pe website-urile proprii (http://www.banat-crisana.com si http://www.sifolt.ro) mecanisme simple de vot electronic pentru AGA-urile (AGEA - Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor si AGOA Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor) care vor avea loc in 23/24 aprilie. Este bine stiut ca SIF-urile au foarte multi actionari mici, din aceasta cauza fiind foarte greu sa se intruneasca la AGA (la cele extraordinare) cvorumul suficient pentru a lua anumite decizii, cum ar fi majorarea capitalului social. SIF-urile trimit tuturor actionarilor buletine de vot prin posta, insa acum cele doua ofera si optiunea de a trimite votul electronic prin intermediul website-ului.

SIF Banat-Crisana a facut in acest an o serie de propuneri care nu pot fi validate decat daca exista cvorum de minim 75% la prima convocare sau 50% la cea de-a doua, lucru foarte greu de realizat pentru SIF-uri. Aceste propuneri vizeaza marirea pragului de detinere de la 1 la 2% (in momentul in care legislatia o va permite), modificarea cerintelor de cvorum si de majoritate pentru adoptarea hotararilor la Adunarile Generale Extraordinare in conformitate cu prevederile legale (adica minim 25% la prima convocare si 20% la cea de-a doua) dar si majorarea capitalului social prin acordarea de actiuni gratuite in raport de 1:1, lucru realizat anul trecut de SIF Transilvania (care a putut realiza acest lucru intrucat in statut nu era prevazut un cvorum minim, ci doar cel legal de 20-25%). In cazul in care majorarea capitalului social nu poate fi aprobata din lipsa de cvorum, SIF Banat-Crisana propune un dividend brut pentru 2007 de 0,07 lei/actiune.

SIF Oltenia nu are planuri de majorari de capital pentru AGA-ul din acest an si propune distribuirea de dividende, propunand un dividend brut de 0,078 lei/actiune.

Un alt SIF care propune majorarea capitalului social prin distribuirea de actiuni gratuite este SIF Moldova. O alta propunere asemanatoare cu a SIF Banat-Crisana este ridicarea pragului de detinere de la 1 la 2% sau chiar mai mult. Insa pentru a putea fi luate astfel de hotarari cum sunt cele propuse de SIF Banat-Crisana si SIF Moldova, acestea vor trebui mai intai sa reuseasca sa stranga un cvorum de minim 50% (la a doua convocare), ceea ce nu va fi deloc usor. De aceea, daca sunteti actionar, recomandarea mea este sa va mobilizati si sa votati (mai ales ca votul electronic va “rapeste” doar un minut).

Oferta publica initiala Teraplast Bistrita

Grupul Teraplast Bistrita, care are ca activitate principala prelucrarea maselor plastice si productia materialelor de constructie, va derula in perioada 7-17 aprilie o oferta publica initiala (IPO) prin care va scoate la vanzare 20% din actiunile companiei (49,5 milioane actiuni). Cumparatorii vor avea posibilitatea sa “liciteze” intre 1 si 1,4 lei pe actiune, iar la finalul perioadei de subscriere in functie de pretul oferit si sumele subscrise se va stabili un pret final de subscriere, investitorii care au licitat preturi mai mari avand prioritate. Practic, pretul final de oferta va fi stabilit in asa fel incat oferta sa fie suprasubscrisa de minim 3 ori dupa care actiunile vor fi alocate prin metoda pro-rata pentru investitorii care au oferit cel putin pretul final de oferta (deci nu este tocmai o “licitatie” clasica). In cazul in care oferta nu va fi subscrisa de 3 ori pretul de oferta va fi cel minim, adica cel de 1 leu. Deasemenea vor exista si drepturi de alocare, care vor putea fi tranzactionate inainte ca actiunile sa fie listate la BVB.

In 2006, Grupul Teraplast a avut o cifra de afaceri de 156,8 milioane lei si un profit de 9,2 milioane lei. Pentru 2007 nu au fost anuntate inca rezultatele financiare, insa dupa primul semestru cifra de afaceri era de 93,3 milioane lei si profitul net de 8,65 milioane lei. Conform estimarilor conducerii companiei, cifra de afaceri pentru 2007 a fost in jur de 240 milioane lei. Pentru 2008 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 38% fata de 2007.

La ora actuala, actionarii principali ai companiei sunt Dorel Goia (fost actionar Astral Telecom) care detine 39,3% si Emanoil Viciu cu 24,5%. Alti actionari importanti sunt SIF Banat-Crisana cu 13% si producatorul ungar de tevi si tubulatura din plastic Marley Magyarorszag cu 9,2%. 

Fondurile obtinute in urma listarii la bursa vor fi folosite pentru finantarea investitiilor in urmatorii ani, in special relocarea si extinderea capacitatilor de productie, dar si in dezvoltarea regionala in tari ca Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria.

Securitatea cardurilor bancare

Raspandirea cardurilor bancare s-a marit mult in ultimii ani in Romania, iar odata cu aceasta si fraudele asociate cardurilor bancare. De aceea m-am gandit sa scriu un mic articol despre cateva practici de folosire a cardurilor prin care putem reduce riscul ca cineva sa aiba acces neautorizat la banii aflati pe card.

Cardurile bancare (de debit sau de credit) pot fi folosite in diverse moduri. Cel mai raspandit mod de folosire in Romania este retragerea de numerar de la bancomat (ATM). Majoritatea romanilor folosesc cardurile doar pentru acest lucru, in special pentru a isi ridica salariile (asa se explica si cozile de la bancomate din zilele de salariu). “Riscurile” efectuarii unei astfel de operatii nu trebuie neglijate. Una dintre cele mai raspandite metode de frauda este clonarea cardului bancar. Cardurile bancare au o banda magnetica unde este stocata informatia despre cardul respectiv. Din pacate, un dispozitiv pentru citirea benzii magnetice este destul de usor de realizat si este la indemana raufacatorilor. O metoda folosita pentru clonarea cardurilor in momentul cand un client incearca sa ridice bani de la bancomat este instalarea unor dispozitive pentru citit carduri pe bancomatul original (exista si cazuri cand se poate pune o “fata” noua bancomatului, cu tot cu cititor de card si tastatura). Au existat cazuri cand chiar bancomatul in sine era cu totul un fals (nu stiu la noi in tara, dar in strainatate a fost un caz cand hotii au amplasat un bancomat fals intr-un centru comercial, evident ca neincastrat in perete, ci pur si simplu ca si un automat de sucuri). De aceea, daca aveti orice dubii asupra unui bancomat este preferabil sa evitati sa introduceti cardul in el. Folositi bancomate pe care le cunoasteti de multa vreme, iar daca observati schimbari este mai bine sa il evitati o perioada pentru a va asigura ca schimbarile au fost facute de banca si nu de niste “binevoitori”. Cele mai recomandate sunt bancomatele aflate in holul bancilor sau a institutiilor sau in alte incaperi care sunt relativ pazite sau supravegheate video (insa acestea sa fie incastrate in perete). O alta practica buna este sa va asigurati ca nimeni nu e suficient de aproape de dumneavoastra incat sa vada PIN-ul pe care il tastati (evident ca este important si modul in care tastati PIN-ul - daca o faceti rar si cu un singur deget mai mult ca sigur ca o persoana de langa dumneavoastra isi va da seama ce PIN ati tastat). Daca vi se pare ca cineva sta si urmareste ce tastati puteti sa ii acoperiti aria de vizibilitate intorcandu-va cu spatele spre el (un pic in lateral daca e nevoie) sau folosind ambele maini pentru a micsora vizibilitatea. Nu uitati sa ridicati cardul, chitanta si mai ales banii. In mod normal bancomatul va trage inapoi cardul si banii daca nu au fost ridicati, insa e mai bine sa nu se ajunga la situatia asta.

Daca operatiunea dureaza mai mult, aveti rabdare si asteptati pana primiti mesajul ca tranzactia a fost finalizata (sau ca a esuat). Exista cazuri cand cardul este restituit dar inca bancomatul are in memorie ultimul card introdus si poate inca procesa comenzi noi pana cand confirma finalizarea (de exemplu da eroare initial si cere reintroducerea sumei). Daca se intampla sa nu va dea banii dar ei sa fie luati de pe card contactati cat mai repede banca (in principiu ii veti recupera pentru ca ei stiu cati bani trebuie sa fie in bancomat si pot verifica istoricul tranzactiilor). Oricum, pentru orice eventualitate, trebuie sa aveti numarul bancii notat in agenda sau telefon pentru a putea suna cat mai rapid in cazul in care pierdeti cardul, va este furat sau se blocheaza in bancomat (exista numere speciale de contact, care pot fi apelate si noaptea sau in weekend - intrebati la banca dumneavoastra). Daca nu aveti numarul incercati sa il aflati de la informatii, pentru ca este important sa puteti bloca cardul in momentul constatarii disparitiei lui decat sa ramaneti fara bani si sa incercati apoi sa ii recuperati.

Un alt mod de a folosi cardul devine tot mai raspandit si in Romania: plata la comercianti (cu ajutorul POS-urilor). Si aici regulile sunt asemanatoare: nu platiti la un comerciant care nu va confera incredere (magazine mici, necunoscute). Dupa ce ii dati cardul vanzatorului nu il pierdeti din vedere. Un vanzator rau intentionat ar putea sa treaca cardul prin doua aparate, cel real si inca unul cu ajutorul caruia sa copieze cardul. O metoda des intalnita este introducerea cardului intr-un cititor de card fantoma, dupa care vi se cere introducerea PIN-ului iar tranzactia da eroare (in acest moment aparatul fantoma a copiat datele de pe card si a aflat si PIN-ul). Apoi, vi se returneaza cardul sau se introduce din nou intr-un aparat real (cu justificarea “Stati sa vedem pe cititorul acesta”) si se cere din nou introducerea PIN-ului iar tranzactia reuseste. Este normal ca in unele cazuri tranzactiile sa esueze si ca unii comercianti sa aiba mai multe cititoare de carduri (POS-uri) de obicei la mai multe banci, insa trebuie sa fiti foarte atent si sa cereti chitanta si pentru tranzactia esuata. Personal prefer sa platesc cu cardul doar la magazinele aflate in centre comerciale cunoscute.

Trebuie sa stiti ca exista carduri si cititoare de card care nu au nevoie de PIN pentru a procesa o tranzactie (de obicei cardurile care au seria scrisa in relief pot fi procesate si fara PIN, dar depinde si de tipul de cititor de card). La restaurant de obicei veti da cardul chelnerului (la multe restaurante nu e nevoie de PIN), insa acesta poate in timpul respectiv sa faca orice cu cardul dumneavoastra. Poate sa il treaca printr-un aparat de clonat carduri, poate sa-si noteze datele de pe card pentru a le folosi la plati pe internet, etc. Daca restaurantul sau chelnerul nu vi se par de incredere si totusi vreti sa platiti cu cardul puteti merge chiar dumneavoastra cu cardul pana la cititor pentru a plati, in cazul in care restaurantul nu are un cititor de card portabil.

O alta metoda de plata cu cardul, mai putin raspandita in Romania, este plata online, adica pe internet. Platile pe internet sunt considerate cel mai “riscante” pentru ca datele de card pot fi interceptate cel mai usor de persoane neautorizate. Daca insa respectati cateva reguli riscul se poate reduce spre zero. In primul rand nu faceti plati pe site-uri pe care nu le cunoasteti si care nu au un istoric al existentei de macar cativa ani. Cu cat firma din spatele site-ului este mai cunoscuta cu atat isi permite sa aiba un site mai bine securizat si probabilitatea ca datele dumneavoastra sa fie interceptate de cineva sunt mai mici. Deasemenea, daca cunoasteti bine site-ul, eliminati si riscul de a avea de a face cu un site fantoma, adica un site creat special pentru a va atrage atentia cu preturi mici dar a caror proprietari pot disparea cu tot cu informatiile despre cardul dumneavoastra. Interesati-va inainte despre securitatea site-ului (multe site-uri au un fel de “sigiliu”, adica un logo al procesatorului de carduri, pe care daca apasati va aparea o pagina prin care procesatorul de carduri va poate confirma ca site-ul este un vanzator autorizat). O tranzactie securizata se face prin protocolul SSL, adica pagina unde trebuie sa introduceti datele de card are prefixul https in loc de obisnuitul http, ceea ce confirma ca datele sunt transmise criptat. Daca puteti face tranzactia prin intermediari (PayPal, Google Checkout, Moneybookers) este preferabil sa o faceti pentru ca asa veti introduce datele de card intr-un singur site bine securizat si ei vor face platile pentru dumneavoastra. Aveti insa grija la site-urile “false” care imita site-uri ale unor companii cunoscute (Paypal este frecvent atacat prin metode phishing, adica site-uri care seamana cu paypal dar nu sunt reale - tot ce trebuie sa faceti e sa verificati adresa site-ului). Mai nou si bancile romanesti sunt atacate prin emailuri “false” prin care vi se cer date de acces la internet banking sau numere de card de credit. Aceste emailuri au sigla bancii insa cand dati click pentru a intra pe site-ul bancii va vor duce pe un site fantoma (puteti verifica acest lucru verificand adresa site-ului). Trebuie sa stiti ca banca dumneavoastra nu va va contacta niciodata pentru a va cere PIN-ul sau numarul de card (pentru ca ei stiu deja numarul de card, deci nu au de ce sa il ceara pe email).

Chiar daca la noi nu se prea fac tranzactii prin telefon, in alte tari numerele de card pot fi date si prin telefon. In cazul in care cineva va suna pentru a confirma astfel de date in urma unor tranzactii facute altfel (pe internet de exemplu), nu divulgati astfel de date prin telefon. Eventual cereti un numar de contact si verificati inainte ca este un numar oficial al companiei respective. Un telefon fara fir poate fi interceptat foarte simplu de catre un scanner radio destul de accesibil (nu vorbim despre GSM, ci despre telefoane in retele fixe de telefonie de tip cordless, adica fara fir). Chiar si telefoanele mobile pot fi interceptate insa tehnologia necesara este mult mai scumpa. In general este bine sa evitati sa dati astfel de informatii prin telefon daca nu sunteti sigur cine e la celalalt capat al telefonului.

Pastrati chitantele si verificati cand vine extrasul lunar ca nu exista si alte tranzactii de care nu stiti si ca valoarea tranzactiilor este cea pe care o aveti scrisa pe chitanta (la unele POS-uri suma este introdusa manual de vanzator si acesta poate gresi la introducerea sumei, altele isi iau suma automat de pe casa de marcat). O practica recomandata este si semnarea cardului pe spate, astfel incat acceptatorul de card sa poata verifica ca semnatura de pe chitanta este identica cu cea de pe card (desi la noi in tara nu am intalnit inca pe nimeni sa verifice acest lucru, dar in strainatate mi s-a intamplat).

In ultima vreme au aparut si carduri cu cip, care teoretic au securitate imbunatatita (date stocate criptat), insa din cauza faptului ca reteaua bancara nu este pregatita pentru cardurile cu cip acestea au si banda magnetica ceea ce le face la fel de vulnerabile ca si orice alt card (deci un card care are si cip dar si banda magnetica are securitatea la fel de slaba ca si un card care are doar banda magnetica). Daca cardul cu cip nu are banda magnetica atunci intradevar el are o securitate mai buna dar nu il veti putea folosi decat in locurile unde exista cititoare sau bancomate pentru astfel de carduri (si se pare ca si acestea au reusit sa fie clonate deja, dar cazurile sunt mult mai rare).

Daca respectati aceste reguli, posibilitatea de a fi fraudat va fi mult redusa, iar in cazul in care acest lucru se va intampla oricum veti putea de obicei recupera banii de la banca, insa va trebui sa raportati cat mai repede frauda iar recuperarea va dura probabil cateva saptamani.

Ultima zi de subscriere pentru STK Emergent

Astazi 10 martie este ultima zi in care mai puteti subscrie pentru oferta publica initiala (IPO) derulata de fondul inchis de investitii STK Emergent. Pana la aceasta data nivelul subscrierilor era de 22,5%, suficient pentru ca oferta sa se poata incheia cu succes intrucat procentul minim necesar este de 10%. Tinand cont ca pot exista inca tranzactii bancare care inca nu au fost procesate/incasate si ca din experientele anterioare stim ca exista destui investitori care lasa totul pe ultima zi e posibil ca nivelul final al subscrierilor sa depaseasca 40-50%. Cel putin pana acum oferta nu pare a fi un mare succes, chiar daca deja se indeplinesc conditiile minime cerute pentru ca ea sa fie validata. Pretul unei actiuni este de 281 de lei iar numarul total de actiuni de 177.877.

O alta oferta publica aflata in derulare este cea a Contor Group Arad, producator de contoare. Aceasta a fost subscrisa in proportie de 41% iar ultima zi pentru subscriere este joi, 13 martie. Pretul unei actiuni este de 0,38 lei iar numarul total de actiuni scoase in vanzare de 31 de milioane, compania incercand sa obtina aproximativ 3,5 milioane de euro pentru un pachet de 25% din actiunile companiei. Profitul brut al companiei pe anul trecut este estimat la aproximativ 0,73 milioane euro.

Desi cele doua oferte publice initiale sunt departe ca notorietate, atractivitate si sume fata de Transgaz, este totusi bine ca anul a inceput mult mai bine decat 2007 ca si numar de oferte publice initiale.

Dobanzi bancare de peste 9% pe an

Ca urmare a cresterii dobanzii de interventie a BNR la 9% bancile au inceput sa creasca dobanzile la credite, dar si la depozite. Pentru cei care au bani de pus deoparte ratele dobanzilor pentru depozitele la termen pot fi atractive, in special pentru depozitele pe termene mai scurte. Astfel, Banca Romaneasca ofera pentru depozitele la 3 luni o dobanda de 9,1%, cea mai mare de pe piata. Pentru depozitele pe 6 luni dobanda este de 9%, iar pentru 12 luni de 8,5%. Un alt lucru pozitiv este faptul ca daca banii sunt ridicati in ziua scadentei comisionul de ridicare va fi zero (insa in orice alta zi exista un comision de 0,5%).

Pentru cei care prefera sa faca depozite in euro, o dobanda ”mare” (in masura in care dobanzile la euro sunt mari) este oferita de Banca Transilvania, care ofera 5% pentru depozitele la 6 luni de minim 250 de euro. Nu trebuie uitat insa de impozitul de 16% pe dobanda care se aplica in cazul depozitelor la termen si care face ca randamentul real anual (presupunand ca nu exisa comision de retragere) sa devina de 7,64% in cazul depozitului in lei la 3 luni al Bancii Romanesti si de 4,2% pentru cel la 6 luni in euro al Bancii Transilvania.

O modalitate buna de a evita impozitul pe dobanda si de a avea totusi o dobanda reala buna este oferita de ING Bank, care pentru ING Cont’ROL ofera o dobanda de 7%. Acesta este un cont curent/cont de economii ceva mai complex care are asociat si un card si intrucat are o dobanda sub dobanda ROBID la o luna (asa se numeste acum fostul BUBID) dobanda obtinuta nu este impozitata. Din ce am observat ING Bank ajusteaza rata dobanzii periodic in asa fel incat sa fie sub dobanda ROBID la o luna pentru ca dobanda sa nu fie impozitata. Singurul inconvenient este comisionul anual relativ mare al cardului si al contului curent, care impreuna ajung la 48 de lei (34 de lei in primul an), insa acest lucru este compensat de faptul ca avand un card asociat puteti in acelasi timp sa si beneficiati de bani in orice moment iar cand nu ii folositi sa obtineti si o dobanda buna pentru banii aflati pe card. In plus puteti face depuneri in cont zilnic de la ora 7 la 23 (bancomatul permite si depuneri), plata utilitatilor sau efectuarea de alte transferuri bancare intre 7 si 23 la sediul bancii (pe un terminal special) sau plata utilitatilor (sau alte transferuri bancare) la orice ora prin internet prin serviciul de HomeBank oferit (care costa inca 3 lei pe luna, fara taxa de activare). Comisionul de retragere este de 0,2%, iar plata cu cardul in Romania beneficiaza de comision 0. Daca nu aveti nevoie sa faceti depuneri/plati dupa inchiderea bancilor sau prin internet si vreti sa folositi cardul doar pentru a depozita bani, atunci acesta devine rentabil doar pentru sume mari, de peste 5000 de lei (din cauza comisionului anual), insa trebuie sa tineti cont ca dobanda este calculata zilnic (dar platita lunar) si nu exista ca si la depozitele la termen o data fixa pentru scadenta. Personal il consider cel mai bun produs bancar pentru cei carora nu le place sau nu au timp sa stea la cozi la banci si care vor sa depoziteze o suma suficient de mare incat sa nu simta acel comision anual. Iar intrucat de curand au renuntat si la taxa de activare pentru HomeBank (care era de 75 RON, destul de mare intrucat fiecare client primeste o mica agenda electronica care ii genereaza parola care se schimba la fiecare 30 de secunde din motive de securitate), produsul a devenit si mai interesant pentru cei care vor sa-si acceseze contul in siguranta la orice ora prin internet si eventual sa-si plateasca facturile sau sa faca transferuri fara sa mearga la banca.

SIF-urile vor sa dea actiuni gratuite

Dupa ce anul trecut SIF Transilvania a luat hotararea de a acorda in loc de dividende actiuni gratuite (masura contestata totusi in instanta de unul dintre actionari), iata ca tot mai multe SIF-uri prind curaj si vor sa faca acest pas. SIF Moldova si SIF Banat-Crisana vor propune actionarilor ca in acest an sa acorde actiuni gratuite in locul dividendelor, dupa bine cunoscutele modele de succes Banca Transilvania sau SSIF Broker Cluj. Cel mai probabil se va merge pe dublarea capitalului social, adica emiterea unei actiuni gratuite pentru fiecare actiune existenta.

Pe de alta parte, SIF Transilvania se pare ca va propune in acest an acordarea de dividende, mai ales ca actiunile gratuite acordate anul trecut sunt inca blocate de la tranzactionare din cauza procesului cu actionarul contestatar, compania Cocor S.A.

In acest context celor doua SIF-uri le va fi greu sa obtina aprobarea actionarilor, mai ales ca voturile sunt foarte greu de “strans” intrucat SIF-urile au foarte multi actionari marunti (in urma programului de privatizare in masa) iar statutul SIF Moldova si SIF Banat-Crisana se pare ca cere o majoritate mai mare in luarea unor astfel de decizii decat statutul SIF Transilvania. Personal sunt un adept al acordarii de actiuni gratuite intrucat astfel compania are posibilitatea de a pastra profitul si a il reinvesti obtinand astfel cresteri viitoare mai mari de profit si cifra de afaceri. Iar la un nivel al dividendelor de aproximativ 2% din valoarea actiunii acestea pot fi considerate suficient de nesemnificative incat actionarul care le primeste nici sa nu le simta (asta bineinteles daca nu detine actiuni in valoare de milioane de lei). Un alt avantaj important este ca se evita impozitarea dividendelor (16%), bani care mergeau ca taxe catre stat si in acest mod raman pentru investitii. Sper ca actionarii sa se mobilizeze si sa adopte propunerile SIF-urilor si mai ales sa nu se gaseasca din nou vreun contestatar “istet” :)

Erste Bank la BVB din 14 februarie

Joi, 14 februarie, va fi prima zi de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pentru actiunile Erste Bank, grupul austriac ce detine pachetul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR). Categoria la care vor fi listate titlurile care vor avea simbolul EBS va fi Titluri de capital - Categoria Internationala Actiuni.

Motivul principal al acestei listari este de a da posibilitatea angajatilor BCR detinatori de actiuni Erste Bank de a tranzactiona mai usor aceste titluri, dar si de a atrage atentia investitorilor romani asupra acestor titluri. Pana acum aceste titluri se puteau tranzactiona doar pe bursa de la Viena sau Praga, lucru care facea tranzactionarea lor din Romania o idee mai complicata (in special datorita numarului mai mic de companii romanesti de brokeraj care tranzactioneaza la Viena si a comisioanelor mai mari cerute pentru astfel de operatiuni in general - desi taxele de tranzactionare la Viena prin companii romanesti de brokeraj pot fi mai mici decat cele de la BVB daca se fac tranzactii mari). Un alt avantaj va fi si “vizibilitatea” actiunii, fiind mai usor de urmarit pe piata de la Bucuresti decat pe cea de la Viena. Aceste avantaje sunt insa minore, intrucat un investitor motivat putea urmari si tranzactiona si pana acum actiuni Erste Bank fara prea multe batai de cap. Majoritatea actionarilor din Romania ai Erste Bank nu sunt neaparat investitori si pe BVB, ci sunt angajati sau fosti angajati BCR. Numarul detinatorilor de actiuni Erste Bank in Romania este de aproximativ 6.500, acestia detinand impreuna aproximativ 1% din actiunile bancii austriece. Sa nu uitam insa ca in Romania mai exista cativa actionari (indirecti) importanti ai bancii austriece: SIF-urile. SIF-urile detin putin peste 30% din actiunile BCR, iar SIF Transilvania a cumparat si actiuni Erste Bank de curand in valoare de aproximativ 2 milioane de euro (0,017% din capital).

Momentan, actiunile Erste Bank sunt intr-o perioada destul de nefasta, pretul la Bursa de la Viena fiind in jur de 35 de euro pe actiune, dupa ce anul trecut depasise 61 de euro. Explicatia principala este criza internationala care a afectat aproape toate actiunile importante precum si previziunile pesimiste ale unor specialisti legate de evolutia viitoare a BCR. Capitalizarea Erste Bank la pretul actual este de 11 miliarde de euro.

Bancile au avut un profit record pe 2007

In timp ce bancile straine se confrunta cu probleme majore, fie din cauza creditelor neperformante (bancile americane in mod special), fie cu pierderi masive din operatiuni bursiere (vezi cazul Societe Generale), la noi in tara profitul net estimat pe anul trecut este de 825 de milioane de euro. Cresterea fata de 2006 este spectaculoasa, profitul fiind mai mare cu aproximativ 200 de milioane decat cu un an in urma.

Motivul principal al acestor cresteri este cresterea puternica a activelor bancare, reprezentate majoritar de creditele acordate. Relaxarea conditiilor de creditare a fost “motorul” principal al acestor cresteri, dar nu trebuie neglijat nici ritmul alert de dezvoltare al bancilor, care au deschis anul trecut inca 1.080 de puncte de lucru. Desi inca nu exista date finale oficiale intrucat bancile nu si-au prezentat situatiile anuale, se pare ca si in clasamentul primelor zece banci dupa active au avut loc schimbari destul de multe, chiar daca nu la nivelul primelor trei pozitii, unde BCR, BRD si Raiffeisen detin in continuare suprematia. Banca Transilvania se pare ca a urcat pe locul 4, depasind Unicredit-Tiriac care a coborat pana pe 6, fiind depasita si de Bancpost. Desi la un momentdat (sfarsitul trimestrului 3) a dat impresia ca va urca spectaculos pana pe locul 4, Alphabank se pare ca se va multumi cu locul 7, urmata de Volksbank care a urcat de pe 11 pe 8, dublandu-si totodata cota de piata fata de 2006. CEC-ul si ING Bank incheie plutonul primelor zece banci in functie de valoarea activelor.

O sa fie interesant de vazut ce evolutie va avea piata bancara in 2008, un an care pare a fi destul de greu pentru bancile din intreaga lume (desi personal nu cred ca bancile romanesti vor fi afectate prea tare de acest lucru). Singura “certitudine” pentru mine este ca bancile (cel putin cele mari internationale) vor deveni tot mai precaute la acordarea creditelor, pentru a nu ajunge la pierderi uriase in perioade de criza, lucru ”reusit” de cateva banci americane anul trecut.