Arhiva pentru categoria 'Investitii'
Banca Transilvania nu va mai distribui actiuni gratuite

Presedintele consiliului de administratie al Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, a declarat ca banca va renunta incepand de anul viitor sa mai distribuie actiuni gratuite, intrucat preturile actuale din piata nu fac atractiva o astfel de operatiune. El nu a mentionat daca banca va acorda sau nu dividende pentru anul 2008, insa ceea ce este cert este ca Banca Transilvania are un profit bun pe primele 3 trimestre din 2008, mai ales ca a avut loc si vanzarea participatiei la Asiban. Directorul general al bancii, Robert Rekkers a anuntat insa ca pentru trimestrul IV va constitui un provizion substantial pentru a nu fi surprinsi de eventualele probleme care ar putea aparea in continuare pe fondul crizei mondiale. Acest lucru va afecta probabil semnificativ profitul pe trimestrul IV al bancii.

Actiunile bancii vor reveni la tranzactionare dupa mai bine de trei luni de pauza in data de 19 decembrie sau cel mai tarziu in data de 5 ianuarie. Tranzactionarea actiunilor TLV a fost suspendata in data de 2 septembrie pentru a putea fi derulata o operatiune de consolidare a valorii nominale, de la 0.1 RON la 1 RON/actiune prin transformarea a 10 actiuni vechi intr-o actiune noua. Intre timp insa indicele BET a pierdut inca 45% din valoarea din septembrie din aceasta cauza existand o asteptare negativa asupra valorii la care vor reintra la tranzactionare actiunile TLV (desi ultima cotatie pentru actiunile TLV la Bursa de la Sibiu pentru sfarsitul lunii martie este de aproximativ 0.64 RON dupa valoarea veche, echivalentul a 6.4 RON la valoarea noua, insa si pe bursa de la Sibiu actiunea a fost suspendata in aceasta perioada de la tranzactionare si intre timp au avut loc multe alte evenimente).

De asemenea banca a reusit sa atraga un imprumut de 100 de milioane de euro de la BERD, care este actionar principal al bancii. Banii vor fi folositi pentru creditarea IMM-urilor, domeniu in care banca detine o cota importanta de piata (aproximativ 18%). O alta veste buna pentru banca este ca inca reuseste sa atraga depozite mai mari decat sumele pe care le acorda sub forma de credite, fiind una dintre putinele banci care reusesc acest lucru.

Crestere economica “chinezeasca” in trimestrul doi

In timp ce marile economii occidentale se confrunta cu perioade de incetinire serioasa a cresterii economice si chiar cu recesiune economica, Romania a reusit sa aiba o crestere economica de 9,3% pe trimestrul doi al acestui an raportat la acelasi trimestru din 2007. Pe ansamblu, prima jumatate a anului a adus o crestere de 8,8%, mai mare decat previziunile celor mai optimisti analisti.

Produsul Intern Brut (PIB) pe primul semestru a fost de 53,3 miliarde euro, iar masurile BNR de a creste dobanda de interventie nu par a fi redus apetitul pentru consum al populatiei. Totusi, o buna parte a cresterii este datorata anului agricol net superior fata de 2007 si cresterii din domeniul constructiilor, ambii factori putand afecta insa negativ cresterea economica pentru 2009 datorita inconstantei care poate aparea in domeniul agricol si a preconizatei scaderi de ritm din domeniul constructiilor datorata inaspririi conditiilor de creditare. In aceste conditii, majoritatea specialistilor se asteapta la o reducere semnificativa a cresterii economice pentru anul viitor catre o valoare mai apropiata mediei UE.

Analistii internationali vorbesc de cateva luni bune de o aterizare “dura” a economiei romanesti, insa momentan se pare ca singura care a aterizat dur este bursa, care este mult mai sensibila la sentimentele investitorilor straini si a scazut fara sa tina cont de performantele economice locale. Conform acestei logici inverse, probabil vom vedea cresteri semnificative pe bursa doar cand economia isi va incetini serios cresterea :)

Ce ascunde dobanda de 20% la depozite

Bank Leumi a lansat un depozit cu o dobanda spectaculoasa, cel putin la prima privire: 20% dobanda anuala pentru depozitele cu termen de o luna. Desigur ca in spatele acestui depozit se afla mai mult decat pare la prima privire, pentru ca nici o banca nu ar oferi o asemenea dobanda intrucat bancile se pot finanta cu dobanzi mult mai mici din alte parti (chiar si de la alte banci), deci oferirea unei dobanzi de 20% clientilor pare irationala.

Si totusi, banca chiar ofera dobanda de 20% (impozabila desigur) clientilor care isi deschid un depozit cu termen de o luna. Exista insa cateva conditii, care transforma acest depozit mai mult intr-o metoda (posibil eficienta) de marketing a bancii decat intr-o metoda miraculoasa de economisire. Conditiile sunt urmatoarele: suma depusa trebuie sa fie intre 1.000 si 5.000 de lei, iar la scadenta (adica dupa prima luna) depozitul nu mai poate fi prelungit cu acelasi tip de depozit. In schimb, clientul este obligat sa aleaga un alt tip de depozit (de obicei de minim 6 luni) oferit de banca (cu dobanzi “normale” intre 9 si 11,5%) sau deschiderea unui cont curent cu dobanda de 6,75%.

In concluzie, daca un client deschide un astfel de depozit cu dobanda de 20%, acest depozit va avea scadenta dupa prima luna fara a putea fi prelungit, iar banca va trebui sa plateasca o dobanda de maxim 84 lei intrucat suma maxima pentru un astfel de depozit este de 5.000 de lei (am considerat a 12-a parte din dobanda anuala de 20%). In cazul in care clientul a depus 5.000 de lei, dupa prima luna va avea aproximativ 5070 lei (am scazut impozitul) pe care insa va trebui sa ii depuna intr-un nou depozit “obisnuit” la termen (deci unul cu dobanda normala) sau intr-un cont curent cu dobanda de 6,75%. Presupunand ca banii vor fi depusi intr-un depozit cu termen de 6 luni si dobanda de 11,5%, clientul va tine banii in conturile bancii cel putin 7 luni, iar dobanda anualizata pe care o va primi de fapt pentru cele 7 luni va fi de aproximativ 12,7% (minus impozit). In cazul in care depozitul al doilea pe care il alege clientul este pe 12 luni, dobanda anualizata devine 12,15%. De fapt clientul beneficiaza doar de o luna de dobanda ridicata si pentru o suma de maxim 5.000 de lei, castigul lui real fiind de aproximativ 30 de lei fata de cat ar fi castigat in urma depunerii banilor intr-un depozit obisnuit. Desigur ca 30 de lei in plus nu reprezinta un venit spectaculos si in nici un caz ceva la care sa ne asteptam de la o dobanda asa zis de 20%, insa este mai bun decat nimic (eventual se pot face mai multe depozite de acest tip). Iar pentru banca este un cost minor pe care il plateste in speranta atragerii de clienti noi, impresionati de nivelul dobanzii (in general atragerea unui client nou costa mult mai mult decat 30 de lei).

BCE creste dobanda de referinta

Banca Centrala Europeana (BCE) a decis majorarea dobanzii de referinta cu 0.25%, pana la 4.25%. Intrucat majoritatea creditelor contractate in Romania sunt in euro, aceasta decizie va duce la cresterea costului creditelor atat in Europa dar si pe piata locala, mai ales ca multe banci modifica dobanzile la credite periodic in functie de indicatorul EURIBOR, care a crescut cu un procent asemanator de la inceputul anului (cu 0.3%, de la 4.66% la 4.96%). Aceasta masura a BCE se adauga deciziei recente a BNR de a majora dobanda de referinta pentru leu la 10%, fiind un factor in plus (si chiar mai important) care va determina cresterea costului creditelor in perioada urmatoare.

Rezultate companii bursiere pe primul trimestru

Marea majoritate a companiilor romanesti listate la BVB au raportat deja rezultatele pe primul trimestru. Desi au existat unele temeri legate de situatia dificila internationala care ar putea afecta veniturile si profitul companiilor, companiile romanesti par sa nu fie afectate de acest lucru, raportand in medie profituri si cifre de afaceri semnificativ mai mari decat pe primul trimestru al anului trecut. In medie, cifra de afaceri a principalelor companii listate a crescut cu peste 50%, iar profitul cu aproape 90%.

O influenta mare asupra acestor cifre spectaculoase o au evolutiile foarte bune ale Petrom si BRD, care au cifre de afaceri si profituri semnificativ mai mari decat a celorlalte companii si care au avut evolutii excelente: cifra de afaceri a BRD a crescut cu 120% fata de trimestrul 1 din 2007, iar profitul cu 54%, iar in cazul Petrom cifra de afaceri a crescut cu 35% si profitul cu 156%. Doar profitul Petrom pe primul trimestru, care se apropie de un miliard de lei, reprezinta mai bine de 60% din profitul total al primelor 40 de companii listate luate impreuna.

Alte domenii care au avut cresteri spectaculoase sunt cel bancar (toate bancile listate au rezultate spectaculoase, cresteri a profitului de 54% la BRD, 58% la Banca Transilvania si 1697% Banca Carpatica - care insa anul trecut a avut un prim trimestru foarte slab), constructiile (in special Impact - profit cu 136% mai mare), companiile din domeniul chimic, in special ingrasaminte chimice (Azomures si Amonil au trecut pe profit dupa ce anul trecut in primul trimestru erau ambele pe pierdere). Tot o crestere semnificativa, atat procentual cat si valoric, a avut Transelectrica, care a reusit sa isi mareasca profitul pe primul trimestru al 2008 cu 94% fata de anul precedent.

De partea cealalta, ALRO Slatina este printre companiile care au inregistrat reduceri semnificative ale profitului (in special valoric), de -26%. Daca ar fi sa dam un exemplu de domeniu de activitate unde profiturile s-au redus semnificativ probabil ca cel mai bun ar fi cel al companiilor de servicii financiare, SIF-urile si Broker Cluj, a caror profituri s-au injumatatit in medie (Broker Cluj avand o reducere chiar mai drastica, in special datorita evolutiei descrescatoare a bursei din primul trimestru).

Rezultatele bune ale majoritatii companiilor, cresterea economica de 7,5% raportata pe primul trimestru si redresarea monedei nationale din ultima vreme ar putea da un imbold pozitiv bursei de valori in perioada urmatoare, asteptat probabil de multi investitori. Insa acest lucru pare sa depinda mai mult de sentimentele investitorilor straini, decat de cele ale investitorilor locali.

Hotarari AGA Banca Transilvania

Ieri 22 aprilie a avut loc Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) a Bancii Transilvania. Toate propunerile consiliului de administratie au fost aprobate, cea mai interesanta fiind cea legata de modul de repartizare a profitului. Ca si in anii precedenti, profitul va fi alocat unei majorari a capitalului social, actionarii primind 68,4 actiuni gratuite la fiecare 100 de actiuni detinute si dreptul de a subscrie inca 5 actiuni la fiecare 100 de actiuni detinute, la un pret special de 0,35 lei. Majorarea de capital este mai mare decat in alti ani intrucat profitul a fost semnificativ mai mare, de 403 milioane lei (brut) fata de 133 milioane in 2006. Acest profit include insa si veniturile obtinute din vanzarea BT Asigurari catre Groupama, la sfarsitul anului trecut. Chiar si fara aceasta tranzactie, profitul brut operational a fost de 230 milioane, deci cu 73% mai mare decat in anul 2006.

Asteptarile pentru acest an sunt in continuare optimiste, cu toate ca situatia internationala nu pare a fi favorabila mediului financiar-bancar. Profitul brut operational propus pentru 2008 este de 300 de milioane, adica cu 31% mai mare decat profitul operational din 2007. Totusi profitul total va fi probabil semnificativ mai mare intrucat Banca Transilvania a vandut la inceputul lunii aprilie participatia de 25% pe care o detinea la compania de asigurari Asiban, valoarea pachetului fiind estimata la 87,5 milioane euro (se asteapta insa aprobarea tranzactiei de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor - CSA).

Profitul realizat pe primul trimestru al anului 2008 este de aproximativ 60 de milioane de lei, semnificativ mai mare decat cel de pe primul trimestru al 2007 (de aproximativ 33 milioane lei), iar activele au crescut cu 8% fata de 31 decembrie 2007, pe tot anul fiind bugetata o crestere a activelor de 40%, sperandu-se depasirea cifrei de 5 miliarde de euro. Politica de extindere agresiva va continua si in acest an prin deschiderea de noi agentii, totodata investindu-se si in retehnologizare (in special software) si avandu-se in vedere si inceperea procesului de extindere a bancii in republica Moldova (fiind a doua tara in care banca urmeaza sa se extinda, dupa Cipru).

Vot electronic la AGA unor SIF-uri

SIF Banat-Crisana si SIF Oltenia au implementat pe website-urile proprii (http://www.banat-crisana.com si http://www.sifolt.ro) mecanisme simple de vot electronic pentru AGA-urile (AGEA - Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor si AGOA Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor) care vor avea loc in 23/24 aprilie. Este bine stiut ca SIF-urile au foarte multi actionari mici, din aceasta cauza fiind foarte greu sa se intruneasca la AGA (la cele extraordinare) cvorumul suficient pentru a lua anumite decizii, cum ar fi majorarea capitalului social. SIF-urile trimit tuturor actionarilor buletine de vot prin posta, insa acum cele doua ofera si optiunea de a trimite votul electronic prin intermediul website-ului.

SIF Banat-Crisana a facut in acest an o serie de propuneri care nu pot fi validate decat daca exista cvorum de minim 75% la prima convocare sau 50% la cea de-a doua, lucru foarte greu de realizat pentru SIF-uri. Aceste propuneri vizeaza marirea pragului de detinere de la 1 la 2% (in momentul in care legislatia o va permite), modificarea cerintelor de cvorum si de majoritate pentru adoptarea hotararilor la Adunarile Generale Extraordinare in conformitate cu prevederile legale (adica minim 25% la prima convocare si 20% la cea de-a doua) dar si majorarea capitalului social prin acordarea de actiuni gratuite in raport de 1:1, lucru realizat anul trecut de SIF Transilvania (care a putut realiza acest lucru intrucat in statut nu era prevazut un cvorum minim, ci doar cel legal de 20-25%). In cazul in care majorarea capitalului social nu poate fi aprobata din lipsa de cvorum, SIF Banat-Crisana propune un dividend brut pentru 2007 de 0,07 lei/actiune.

SIF Oltenia nu are planuri de majorari de capital pentru AGA-ul din acest an si propune distribuirea de dividende, propunand un dividend brut de 0,078 lei/actiune.

Un alt SIF care propune majorarea capitalului social prin distribuirea de actiuni gratuite este SIF Moldova. O alta propunere asemanatoare cu a SIF Banat-Crisana este ridicarea pragului de detinere de la 1 la 2% sau chiar mai mult. Insa pentru a putea fi luate astfel de hotarari cum sunt cele propuse de SIF Banat-Crisana si SIF Moldova, acestea vor trebui mai intai sa reuseasca sa stranga un cvorum de minim 50% (la a doua convocare), ceea ce nu va fi deloc usor. De aceea, daca sunteti actionar, recomandarea mea este sa va mobilizati si sa votati (mai ales ca votul electronic va “rapeste” doar un minut).

Oferta publica initiala Teraplast Bistrita

Grupul Teraplast Bistrita, care are ca activitate principala prelucrarea maselor plastice si productia materialelor de constructie, va derula in perioada 7-17 aprilie o oferta publica initiala (IPO) prin care va scoate la vanzare 20% din actiunile companiei (49,5 milioane actiuni). Cumparatorii vor avea posibilitatea sa “liciteze” intre 1 si 1,4 lei pe actiune, iar la finalul perioadei de subscriere in functie de pretul oferit si sumele subscrise se va stabili un pret final de subscriere, investitorii care au licitat preturi mai mari avand prioritate. Practic, pretul final de oferta va fi stabilit in asa fel incat oferta sa fie suprasubscrisa de minim 3 ori dupa care actiunile vor fi alocate prin metoda pro-rata pentru investitorii care au oferit cel putin pretul final de oferta (deci nu este tocmai o “licitatie” clasica). In cazul in care oferta nu va fi subscrisa de 3 ori pretul de oferta va fi cel minim, adica cel de 1 leu. Deasemenea vor exista si drepturi de alocare, care vor putea fi tranzactionate inainte ca actiunile sa fie listate la BVB.

In 2006, Grupul Teraplast a avut o cifra de afaceri de 156,8 milioane lei si un profit de 9,2 milioane lei. Pentru 2007 nu au fost anuntate inca rezultatele financiare, insa dupa primul semestru cifra de afaceri era de 93,3 milioane lei si profitul net de 8,65 milioane lei. Conform estimarilor conducerii companiei, cifra de afaceri pentru 2007 a fost in jur de 240 milioane lei. Pentru 2008 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 38% fata de 2007.

La ora actuala, actionarii principali ai companiei sunt Dorel Goia (fost actionar Astral Telecom) care detine 39,3% si Emanoil Viciu cu 24,5%. Alti actionari importanti sunt SIF Banat-Crisana cu 13% si producatorul ungar de tevi si tubulatura din plastic Marley Magyarorszag cu 9,2%. 

Fondurile obtinute in urma listarii la bursa vor fi folosite pentru finantarea investitiilor in urmatorii ani, in special relocarea si extinderea capacitatilor de productie, dar si in dezvoltarea regionala in tari ca Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria.

Securitatea cardurilor bancare

Raspandirea cardurilor bancare s-a marit mult in ultimii ani in Romania, iar odata cu aceasta si fraudele asociate cardurilor bancare. De aceea m-am gandit sa scriu un mic articol despre cateva practici de folosire a cardurilor prin care putem reduce riscul ca cineva sa aiba acces neautorizat la banii aflati pe card.

Cardurile bancare (de debit sau de credit) pot fi folosite in diverse moduri. Cel mai raspandit mod de folosire in Romania este retragerea de numerar de la bancomat (ATM). Majoritatea romanilor folosesc cardurile doar pentru acest lucru, in special pentru a isi ridica salariile (asa se explica si cozile de la bancomate din zilele de salariu). “Riscurile” efectuarii unei astfel de operatii nu trebuie neglijate. Una dintre cele mai raspandite metode de frauda este clonarea cardului bancar. Cardurile bancare au o banda magnetica unde este stocata informatia despre cardul respectiv. Din pacate, un dispozitiv pentru citirea benzii magnetice este destul de usor de realizat si este la indemana raufacatorilor. O metoda folosita pentru clonarea cardurilor in momentul cand un client incearca sa ridice bani de la bancomat este instalarea unor dispozitive pentru citit carduri pe bancomatul original (exista si cazuri cand se poate pune o “fata” noua bancomatului, cu tot cu cititor de card si tastatura). Au existat cazuri cand chiar bancomatul in sine era cu totul un fals (nu stiu la noi in tara, dar in strainatate a fost un caz cand hotii au amplasat un bancomat fals intr-un centru comercial, evident ca neincastrat in perete, ci pur si simplu ca si un automat de sucuri). De aceea, daca aveti orice dubii asupra unui bancomat este preferabil sa evitati sa introduceti cardul in el. Folositi bancomate pe care le cunoasteti de multa vreme, iar daca observati schimbari este mai bine sa il evitati o perioada pentru a va asigura ca schimbarile au fost facute de banca si nu de niste “binevoitori”. Cele mai recomandate sunt bancomatele aflate in holul bancilor sau a institutiilor sau in alte incaperi care sunt relativ pazite sau supravegheate video (insa acestea sa fie incastrate in perete). O alta practica buna este sa va asigurati ca nimeni nu e suficient de aproape de dumneavoastra incat sa vada PIN-ul pe care il tastati (evident ca este important si modul in care tastati PIN-ul - daca o faceti rar si cu un singur deget mai mult ca sigur ca o persoana de langa dumneavoastra isi va da seama ce PIN ati tastat). Daca vi se pare ca cineva sta si urmareste ce tastati puteti sa ii acoperiti aria de vizibilitate intorcandu-va cu spatele spre el (un pic in lateral daca e nevoie) sau folosind ambele maini pentru a micsora vizibilitatea. Nu uitati sa ridicati cardul, chitanta si mai ales banii. In mod normal bancomatul va trage inapoi cardul si banii daca nu au fost ridicati, insa e mai bine sa nu se ajunga la situatia asta.

Daca operatiunea dureaza mai mult, aveti rabdare si asteptati pana primiti mesajul ca tranzactia a fost finalizata (sau ca a esuat). Exista cazuri cand cardul este restituit dar inca bancomatul are in memorie ultimul card introdus si poate inca procesa comenzi noi pana cand confirma finalizarea (de exemplu da eroare initial si cere reintroducerea sumei). Daca se intampla sa nu va dea banii dar ei sa fie luati de pe card contactati cat mai repede banca (in principiu ii veti recupera pentru ca ei stiu cati bani trebuie sa fie in bancomat si pot verifica istoricul tranzactiilor). Oricum, pentru orice eventualitate, trebuie sa aveti numarul bancii notat in agenda sau telefon pentru a putea suna cat mai rapid in cazul in care pierdeti cardul, va este furat sau se blocheaza in bancomat (exista numere speciale de contact, care pot fi apelate si noaptea sau in weekend - intrebati la banca dumneavoastra). Daca nu aveti numarul incercati sa il aflati de la informatii, pentru ca este important sa puteti bloca cardul in momentul constatarii disparitiei lui decat sa ramaneti fara bani si sa incercati apoi sa ii recuperati.

Un alt mod de a folosi cardul devine tot mai raspandit si in Romania: plata la comercianti (cu ajutorul POS-urilor). Si aici regulile sunt asemanatoare: nu platiti la un comerciant care nu va confera incredere (magazine mici, necunoscute). Dupa ce ii dati cardul vanzatorului nu il pierdeti din vedere. Un vanzator rau intentionat ar putea sa treaca cardul prin doua aparate, cel real si inca unul cu ajutorul caruia sa copieze cardul. O metoda des intalnita este introducerea cardului intr-un cititor de card fantoma, dupa care vi se cere introducerea PIN-ului iar tranzactia da eroare (in acest moment aparatul fantoma a copiat datele de pe card si a aflat si PIN-ul). Apoi, vi se returneaza cardul sau se introduce din nou intr-un aparat real (cu justificarea “Stati sa vedem pe cititorul acesta”) si se cere din nou introducerea PIN-ului iar tranzactia reuseste. Este normal ca in unele cazuri tranzactiile sa esueze si ca unii comercianti sa aiba mai multe cititoare de carduri (POS-uri) de obicei la mai multe banci, insa trebuie sa fiti foarte atent si sa cereti chitanta si pentru tranzactia esuata. Personal prefer sa platesc cu cardul doar la magazinele aflate in centre comerciale cunoscute.

Trebuie sa stiti ca exista carduri si cititoare de card care nu au nevoie de PIN pentru a procesa o tranzactie (de obicei cardurile care au seria scrisa in relief pot fi procesate si fara PIN, dar depinde si de tipul de cititor de card). La restaurant de obicei veti da cardul chelnerului (la multe restaurante nu e nevoie de PIN), insa acesta poate in timpul respectiv sa faca orice cu cardul dumneavoastra. Poate sa il treaca printr-un aparat de clonat carduri, poate sa-si noteze datele de pe card pentru a le folosi la plati pe internet, etc. Daca restaurantul sau chelnerul nu vi se par de incredere si totusi vreti sa platiti cu cardul puteti merge chiar dumneavoastra cu cardul pana la cititor pentru a plati, in cazul in care restaurantul nu are un cititor de card portabil.

O alta metoda de plata cu cardul, mai putin raspandita in Romania, este plata online, adica pe internet. Platile pe internet sunt considerate cel mai “riscante” pentru ca datele de card pot fi interceptate cel mai usor de persoane neautorizate. Daca insa respectati cateva reguli riscul se poate reduce spre zero. In primul rand nu faceti plati pe site-uri pe care nu le cunoasteti si care nu au un istoric al existentei de macar cativa ani. Cu cat firma din spatele site-ului este mai cunoscuta cu atat isi permite sa aiba un site mai bine securizat si probabilitatea ca datele dumneavoastra sa fie interceptate de cineva sunt mai mici. Deasemenea, daca cunoasteti bine site-ul, eliminati si riscul de a avea de a face cu un site fantoma, adica un site creat special pentru a va atrage atentia cu preturi mici dar a caror proprietari pot disparea cu tot cu informatiile despre cardul dumneavoastra. Interesati-va inainte despre securitatea site-ului (multe site-uri au un fel de “sigiliu”, adica un logo al procesatorului de carduri, pe care daca apasati va aparea o pagina prin care procesatorul de carduri va poate confirma ca site-ul este un vanzator autorizat). O tranzactie securizata se face prin protocolul SSL, adica pagina unde trebuie sa introduceti datele de card are prefixul https in loc de obisnuitul http, ceea ce confirma ca datele sunt transmise criptat. Daca puteti face tranzactia prin intermediari (PayPal, Google Checkout, Moneybookers) este preferabil sa o faceti pentru ca asa veti introduce datele de card intr-un singur site bine securizat si ei vor face platile pentru dumneavoastra. Aveti insa grija la site-urile “false” care imita site-uri ale unor companii cunoscute (Paypal este frecvent atacat prin metode phishing, adica site-uri care seamana cu paypal dar nu sunt reale - tot ce trebuie sa faceti e sa verificati adresa site-ului). Mai nou si bancile romanesti sunt atacate prin emailuri “false” prin care vi se cer date de acces la internet banking sau numere de card de credit. Aceste emailuri au sigla bancii insa cand dati click pentru a intra pe site-ul bancii va vor duce pe un site fantoma (puteti verifica acest lucru verificand adresa site-ului). Trebuie sa stiti ca banca dumneavoastra nu va va contacta niciodata pentru a va cere PIN-ul sau numarul de card (pentru ca ei stiu deja numarul de card, deci nu au de ce sa il ceara pe email).

Chiar daca la noi nu se prea fac tranzactii prin telefon, in alte tari numerele de card pot fi date si prin telefon. In cazul in care cineva va suna pentru a confirma astfel de date in urma unor tranzactii facute altfel (pe internet de exemplu), nu divulgati astfel de date prin telefon. Eventual cereti un numar de contact si verificati inainte ca este un numar oficial al companiei respective. Un telefon fara fir poate fi interceptat foarte simplu de catre un scanner radio destul de accesibil (nu vorbim despre GSM, ci despre telefoane in retele fixe de telefonie de tip cordless, adica fara fir). Chiar si telefoanele mobile pot fi interceptate insa tehnologia necesara este mult mai scumpa. In general este bine sa evitati sa dati astfel de informatii prin telefon daca nu sunteti sigur cine e la celalalt capat al telefonului.

Pastrati chitantele si verificati cand vine extrasul lunar ca nu exista si alte tranzactii de care nu stiti si ca valoarea tranzactiilor este cea pe care o aveti scrisa pe chitanta (la unele POS-uri suma este introdusa manual de vanzator si acesta poate gresi la introducerea sumei, altele isi iau suma automat de pe casa de marcat). O practica recomandata este si semnarea cardului pe spate, astfel incat acceptatorul de card sa poata verifica ca semnatura de pe chitanta este identica cu cea de pe card (desi la noi in tara nu am intalnit inca pe nimeni sa verifice acest lucru, dar in strainatate mi s-a intamplat).

In ultima vreme au aparut si carduri cu cip, care teoretic au securitate imbunatatita (date stocate criptat), insa din cauza faptului ca reteaua bancara nu este pregatita pentru cardurile cu cip acestea au si banda magnetica ceea ce le face la fel de vulnerabile ca si orice alt card (deci un card care are si cip dar si banda magnetica are securitatea la fel de slaba ca si un card care are doar banda magnetica). Daca cardul cu cip nu are banda magnetica atunci intradevar el are o securitate mai buna dar nu il veti putea folosi decat in locurile unde exista cititoare sau bancomate pentru astfel de carduri (si se pare ca si acestea au reusit sa fie clonate deja, dar cazurile sunt mult mai rare).

Daca respectati aceste reguli, posibilitatea de a fi fraudat va fi mult redusa, iar in cazul in care acest lucru se va intampla oricum veti putea de obicei recupera banii de la banca, insa va trebui sa raportati cat mai repede frauda iar recuperarea va dura probabil cateva saptamani.

Ultima zi de subscriere pentru STK Emergent

Astazi 10 martie este ultima zi in care mai puteti subscrie pentru oferta publica initiala (IPO) derulata de fondul inchis de investitii STK Emergent. Pana la aceasta data nivelul subscrierilor era de 22,5%, suficient pentru ca oferta sa se poata incheia cu succes intrucat procentul minim necesar este de 10%. Tinand cont ca pot exista inca tranzactii bancare care inca nu au fost procesate/incasate si ca din experientele anterioare stim ca exista destui investitori care lasa totul pe ultima zi e posibil ca nivelul final al subscrierilor sa depaseasca 40-50%. Cel putin pana acum oferta nu pare a fi un mare succes, chiar daca deja se indeplinesc conditiile minime cerute pentru ca ea sa fie validata. Pretul unei actiuni este de 281 de lei iar numarul total de actiuni de 177.877.

O alta oferta publica aflata in derulare este cea a Contor Group Arad, producator de contoare. Aceasta a fost subscrisa in proportie de 41% iar ultima zi pentru subscriere este joi, 13 martie. Pretul unei actiuni este de 0,38 lei iar numarul total de actiuni scoase in vanzare de 31 de milioane, compania incercand sa obtina aproximativ 3,5 milioane de euro pentru un pachet de 25% din actiunile companiei. Profitul brut al companiei pe anul trecut este estimat la aproximativ 0,73 milioane euro.

Desi cele doua oferte publice initiale sunt departe ca notorietate, atractivitate si sume fata de Transgaz, este totusi bine ca anul a inceput mult mai bine decat 2007 ca si numar de oferte publice initiale.