Arhiva pentru categoria 'Banci'
Banca Transilvania nu va mai distribui actiuni gratuite

Presedintele consiliului de administratie al Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, a declarat ca banca va renunta incepand de anul viitor sa mai distribuie actiuni gratuite, intrucat preturile actuale din piata nu fac atractiva o astfel de operatiune. El nu a mentionat daca banca va acorda sau nu dividende pentru anul 2008, insa ceea ce este cert este ca Banca Transilvania are un profit bun pe primele 3 trimestre din 2008, mai ales ca a avut loc si vanzarea participatiei la Asiban. Directorul general al bancii, Robert Rekkers a anuntat insa ca pentru trimestrul IV va constitui un provizion substantial pentru a nu fi surprinsi de eventualele probleme care ar putea aparea in continuare pe fondul crizei mondiale. Acest lucru va afecta probabil semnificativ profitul pe trimestrul IV al bancii.

Actiunile bancii vor reveni la tranzactionare dupa mai bine de trei luni de pauza in data de 19 decembrie sau cel mai tarziu in data de 5 ianuarie. Tranzactionarea actiunilor TLV a fost suspendata in data de 2 septembrie pentru a putea fi derulata o operatiune de consolidare a valorii nominale, de la 0.1 RON la 1 RON/actiune prin transformarea a 10 actiuni vechi intr-o actiune noua. Intre timp insa indicele BET a pierdut inca 45% din valoarea din septembrie din aceasta cauza existand o asteptare negativa asupra valorii la care vor reintra la tranzactionare actiunile TLV (desi ultima cotatie pentru actiunile TLV la Bursa de la Sibiu pentru sfarsitul lunii martie este de aproximativ 0.64 RON dupa valoarea veche, echivalentul a 6.4 RON la valoarea noua, insa si pe bursa de la Sibiu actiunea a fost suspendata in aceasta perioada de la tranzactionare si intre timp au avut loc multe alte evenimente).

De asemenea banca a reusit sa atraga un imprumut de 100 de milioane de euro de la BERD, care este actionar principal al bancii. Banii vor fi folositi pentru creditarea IMM-urilor, domeniu in care banca detine o cota importanta de piata (aproximativ 18%). O alta veste buna pentru banca este ca inca reuseste sa atraga depozite mai mari decat sumele pe care le acorda sub forma de credite, fiind una dintre putinele banci care reusesc acest lucru.

Noile norme bancare reduc semnificativ valoarea creditului

Noile norme bancare, impuse atat de BNR cat si de criza financiara internationala, reduc semnificativ valoarea creditelor. Bancile nu mai dispun de bani multi si “ieftini”, ceea ce le permite sa inaspreasca conditiile de creditare, reducand astfel riscurile de neplata asociate unui credit. Bancile cer avansuri si garantii mai mari, iar sumele maxime acordate scad chiar si la jumatate fata de vechile conditii de creditare. Avantajate sunt persoanele care au venituri foarte mari, de peste 5000-6000 de lei, care vor putea sa aiba in general un grad de indatorare de pana in 70%, in timp ce pentru veniturile sub 3000 de lei gradul de indatorare va fi de maxim 40-50% (conditiile insa difera de la o banca la alta). Creditele cu avans zero sau avans de pana in 15% sunt pe cale de disparitie, iar garantiile imobiliare vor trebui sa fie in general in valoare de peste 130% din valoarea creditului.

Bonitatea unui client si relatia lui cu banca vor incepe sa conteze din ce in ce mai mult, cei cu un istoric bun de plata al creditelor precedente fiind avantajati. Daca nu ati avut intarzieri de plata la creditele precedente este mult mai probabil ca veti putea obtine un credit nou fata de un client nou (care nu are istoric de plati cu banca) sau care are un istoric negativ.

De asemenea, creditele in valuta vor fi mai rare, mai ales cele pe perioade mai lungi. Chiar si clientii cu venituri mari vor fi limitati ca si grad de indatorare la 50% din venituri pentru creditele in valuta pe perioade lungi.

Totusi, nu trebuie sa va alarmati ca bancile nu vor mai da credite. Chiar daca momentan bancile au acces la mai putini bani decat inainte, trebuie inteles ca principala metoda a bancilor de a face profit este prin acordarea de credite. Diferenta va fi ca bancile isi vor “permite” sa selecteze clientii mai atent, in functie de gradul de risc si venituri, si sa ceara dobanzi si garantii mai mari decat inainte. Singurul lucru pe care il puteti face in ideea de a avea acces mai usor la credite in viitor este de a avea un istoric bun de plati pentru creditele actuale (preferabil fara intarzieri), intrucat acest lucru va conta din ce in ce mai mult in viitor. De asemenea, n-ar fi o idee rea sa strangeti intai un avans semnificativ (25-30%) inainte de a solicita un credit.

Ce ascunde dobanda de 20% la depozite

Bank Leumi a lansat un depozit cu o dobanda spectaculoasa, cel putin la prima privire: 20% dobanda anuala pentru depozitele cu termen de o luna. Desigur ca in spatele acestui depozit se afla mai mult decat pare la prima privire, pentru ca nici o banca nu ar oferi o asemenea dobanda intrucat bancile se pot finanta cu dobanzi mult mai mici din alte parti (chiar si de la alte banci), deci oferirea unei dobanzi de 20% clientilor pare irationala.

Si totusi, banca chiar ofera dobanda de 20% (impozabila desigur) clientilor care isi deschid un depozit cu termen de o luna. Exista insa cateva conditii, care transforma acest depozit mai mult intr-o metoda (posibil eficienta) de marketing a bancii decat intr-o metoda miraculoasa de economisire. Conditiile sunt urmatoarele: suma depusa trebuie sa fie intre 1.000 si 5.000 de lei, iar la scadenta (adica dupa prima luna) depozitul nu mai poate fi prelungit cu acelasi tip de depozit. In schimb, clientul este obligat sa aleaga un alt tip de depozit (de obicei de minim 6 luni) oferit de banca (cu dobanzi “normale” intre 9 si 11,5%) sau deschiderea unui cont curent cu dobanda de 6,75%.

In concluzie, daca un client deschide un astfel de depozit cu dobanda de 20%, acest depozit va avea scadenta dupa prima luna fara a putea fi prelungit, iar banca va trebui sa plateasca o dobanda de maxim 84 lei intrucat suma maxima pentru un astfel de depozit este de 5.000 de lei (am considerat a 12-a parte din dobanda anuala de 20%). In cazul in care clientul a depus 5.000 de lei, dupa prima luna va avea aproximativ 5070 lei (am scazut impozitul) pe care insa va trebui sa ii depuna intr-un nou depozit “obisnuit” la termen (deci unul cu dobanda normala) sau intr-un cont curent cu dobanda de 6,75%. Presupunand ca banii vor fi depusi intr-un depozit cu termen de 6 luni si dobanda de 11,5%, clientul va tine banii in conturile bancii cel putin 7 luni, iar dobanda anualizata pe care o va primi de fapt pentru cele 7 luni va fi de aproximativ 12,7% (minus impozit). In cazul in care depozitul al doilea pe care il alege clientul este pe 12 luni, dobanda anualizata devine 12,15%. De fapt clientul beneficiaza doar de o luna de dobanda ridicata si pentru o suma de maxim 5.000 de lei, castigul lui real fiind de aproximativ 30 de lei fata de cat ar fi castigat in urma depunerii banilor intr-un depozit obisnuit. Desigur ca 30 de lei in plus nu reprezinta un venit spectaculos si in nici un caz ceva la care sa ne asteptam de la o dobanda asa zis de 20%, insa este mai bun decat nimic (eventual se pot face mai multe depozite de acest tip). Iar pentru banca este un cost minor pe care il plateste in speranta atragerii de clienti noi, impresionati de nivelul dobanzii (in general atragerea unui client nou costa mult mai mult decat 30 de lei).

BCE creste dobanda de referinta

Banca Centrala Europeana (BCE) a decis majorarea dobanzii de referinta cu 0.25%, pana la 4.25%. Intrucat majoritatea creditelor contractate in Romania sunt in euro, aceasta decizie va duce la cresterea costului creditelor atat in Europa dar si pe piata locala, mai ales ca multe banci modifica dobanzile la credite periodic in functie de indicatorul EURIBOR, care a crescut cu un procent asemanator de la inceputul anului (cu 0.3%, de la 4.66% la 4.96%). Aceasta masura a BCE se adauga deciziei recente a BNR de a majora dobanda de referinta pentru leu la 10%, fiind un factor in plus (si chiar mai important) care va determina cresterea costului creditelor in perioada urmatoare.

ING introduce serviciul Plati Expres

Vi s-a intamplat vreodata sa mergeti la o banca pentru a plati o factura de utilitati dupa ora 16 si sa fiti refuzati desi banca avea program pana la ora 17 sau 18? Personal mi s-a intamplat de foarte multe ori sa vad oameni venind sa plateasca si sa fie refuzati. Niciodata n-am reusit sa inteleg de ce plata facturilor are un program diferit decat al bancii. Oricare ar fi motivul, aceasta masura loveste in client, care trebuie sa “fuga” de obicei mai repede de la servici pentru a-si plati factura. Sigur ca pentru cei care se pricep sa foloseasca cat de cat un calculator exista posibilitatea de a plati facturile pe internet, e drept, de obicei contra unui cost lunar de acces al serviciului de internet banking. Alte banci au implementat plati direct la bancomat, insa prea putine tipuri de utilitati pot fi platite asa (de obicei facturile de telefonie), iar acestea pot parea complicate pentru unii clienti, fiind nevoie de introducerea codului client si a sumei de plata (in conditiile in care multe persoane, de obicei mai in varsta, inca nu stiu cum sa-si ridice salariul de pe card sau au retineri sa o faca pentru a nu “gresi” ceva).

ING a gasit o solutie simpla si a introdus serviciul Plati Expres. Posesorii unui card ING pot merge intr-un ING Office cu factura oricand intre orele 7 si 23, iar pentru a o plati trebuie doar sa treaca cardul prin aparat si sa treaca codul de bare al facturii prin fata unui cititor de coduri de bare. Odata recunoscuta factura, aparatul va sti ce suma trebuie platita si cine este clientul de pe factura, posesorul cardului trebuind doar sa confirme tranzactia si suma introducand codul PIN al cardului. ING pretinde ca o astfel de operatiune dureaza doar 20 de secunde pentru fiecare factura platita. Sigur ca si scanatul codului de bare poate parea complicat unora (factura trebuie pozitionata cu scrisul in sus si codul de bare in dreptul marcajului), insa este oricum mai simplu decat introducerea manuala a codului client si a sumei de plata la un bancomat (dupa ce anterior trebuie sa selectezi din meniu optiunea Plata facturi, tipul facturii, etc), iar tipul de facturi care pot fi platite este mult mai variat decat la bancomatele care au optiune de plata facturi. Deci se pare ca oricare ar fi fost justificarea bancilor pentru a nu permite plata facturilor dupa ora 16, ING a gasit solutia ca acestea sa poata fi platite chiar si in weekend pana la ora 23, si in plus dureaza chiar mai putin decat plata la banca unde in afara faptului ca de obicei trebuie sa stai la coada, un om de la ghiseu nu poate face aceasta operatiune in 20 de secunde (de obicei trebuie sa dea restul, plata facandu-se cash, sa tipareasca chitanta, sa te puna sa semnezi, etc).

Cateodata stau si ma intreb de ce oare nu s-au facut lucrurile astea de mai multa vreme, dar apoi imi amintesc ca nu de mult, prin anul 2000-2001, firmele nu-si puteau depune banii in cont la unele banci decat pana la ora 13, iar Trezoreria avea program cu publicul pana la ora 12. Intre timp lucrurile s-au mai reglementat (acum in sfarsit Trezoreria are un program cu publicul decent), iar ultima data mi-am platit chiar impozitele locale la primaria Cluj-Napoca cu cardul. Chiar daca lucrurile acestea se fac in Occident de zeci de ani, este bine totusi ca lucrurile evolueaza si la noi. Sper sa avem surprize placute in curand si din partea ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca), CNAS (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) si a altor institutii de stat a caror program cu publicul lasa mult de dorit (sunt curios cate tari mai exista in Europa a caror institutii de stat au program redus sau chiar deloc vinerea, asta dupa ce ca si in celelalte zile e de doar 4-6 ore).

Hotarari AGA Banca Transilvania

Ieri 22 aprilie a avut loc Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) a Bancii Transilvania. Toate propunerile consiliului de administratie au fost aprobate, cea mai interesanta fiind cea legata de modul de repartizare a profitului. Ca si in anii precedenti, profitul va fi alocat unei majorari a capitalului social, actionarii primind 68,4 actiuni gratuite la fiecare 100 de actiuni detinute si dreptul de a subscrie inca 5 actiuni la fiecare 100 de actiuni detinute, la un pret special de 0,35 lei. Majorarea de capital este mai mare decat in alti ani intrucat profitul a fost semnificativ mai mare, de 403 milioane lei (brut) fata de 133 milioane in 2006. Acest profit include insa si veniturile obtinute din vanzarea BT Asigurari catre Groupama, la sfarsitul anului trecut. Chiar si fara aceasta tranzactie, profitul brut operational a fost de 230 milioane, deci cu 73% mai mare decat in anul 2006.

Asteptarile pentru acest an sunt in continuare optimiste, cu toate ca situatia internationala nu pare a fi favorabila mediului financiar-bancar. Profitul brut operational propus pentru 2008 este de 300 de milioane, adica cu 31% mai mare decat profitul operational din 2007. Totusi profitul total va fi probabil semnificativ mai mare intrucat Banca Transilvania a vandut la inceputul lunii aprilie participatia de 25% pe care o detinea la compania de asigurari Asiban, valoarea pachetului fiind estimata la 87,5 milioane euro (se asteapta insa aprobarea tranzactiei de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor - CSA).

Profitul realizat pe primul trimestru al anului 2008 este de aproximativ 60 de milioane de lei, semnificativ mai mare decat cel de pe primul trimestru al 2007 (de aproximativ 33 milioane lei), iar activele au crescut cu 8% fata de 31 decembrie 2007, pe tot anul fiind bugetata o crestere a activelor de 40%, sperandu-se depasirea cifrei de 5 miliarde de euro. Politica de extindere agresiva va continua si in acest an prin deschiderea de noi agentii, totodata investindu-se si in retehnologizare (in special software) si avandu-se in vedere si inceperea procesului de extindere a bancii in republica Moldova (fiind a doua tara in care banca urmeaza sa se extinda, dupa Cipru).

Securitatea cardurilor bancare

Raspandirea cardurilor bancare s-a marit mult in ultimii ani in Romania, iar odata cu aceasta si fraudele asociate cardurilor bancare. De aceea m-am gandit sa scriu un mic articol despre cateva practici de folosire a cardurilor prin care putem reduce riscul ca cineva sa aiba acces neautorizat la banii aflati pe card.

Cardurile bancare (de debit sau de credit) pot fi folosite in diverse moduri. Cel mai raspandit mod de folosire in Romania este retragerea de numerar de la bancomat (ATM). Majoritatea romanilor folosesc cardurile doar pentru acest lucru, in special pentru a isi ridica salariile (asa se explica si cozile de la bancomate din zilele de salariu). “Riscurile” efectuarii unei astfel de operatii nu trebuie neglijate. Una dintre cele mai raspandite metode de frauda este clonarea cardului bancar. Cardurile bancare au o banda magnetica unde este stocata informatia despre cardul respectiv. Din pacate, un dispozitiv pentru citirea benzii magnetice este destul de usor de realizat si este la indemana raufacatorilor. O metoda folosita pentru clonarea cardurilor in momentul cand un client incearca sa ridice bani de la bancomat este instalarea unor dispozitive pentru citit carduri pe bancomatul original (exista si cazuri cand se poate pune o “fata” noua bancomatului, cu tot cu cititor de card si tastatura). Au existat cazuri cand chiar bancomatul in sine era cu totul un fals (nu stiu la noi in tara, dar in strainatate a fost un caz cand hotii au amplasat un bancomat fals intr-un centru comercial, evident ca neincastrat in perete, ci pur si simplu ca si un automat de sucuri). De aceea, daca aveti orice dubii asupra unui bancomat este preferabil sa evitati sa introduceti cardul in el. Folositi bancomate pe care le cunoasteti de multa vreme, iar daca observati schimbari este mai bine sa il evitati o perioada pentru a va asigura ca schimbarile au fost facute de banca si nu de niste “binevoitori”. Cele mai recomandate sunt bancomatele aflate in holul bancilor sau a institutiilor sau in alte incaperi care sunt relativ pazite sau supravegheate video (insa acestea sa fie incastrate in perete). O alta practica buna este sa va asigurati ca nimeni nu e suficient de aproape de dumneavoastra incat sa vada PIN-ul pe care il tastati (evident ca este important si modul in care tastati PIN-ul - daca o faceti rar si cu un singur deget mai mult ca sigur ca o persoana de langa dumneavoastra isi va da seama ce PIN ati tastat). Daca vi se pare ca cineva sta si urmareste ce tastati puteti sa ii acoperiti aria de vizibilitate intorcandu-va cu spatele spre el (un pic in lateral daca e nevoie) sau folosind ambele maini pentru a micsora vizibilitatea. Nu uitati sa ridicati cardul, chitanta si mai ales banii. In mod normal bancomatul va trage inapoi cardul si banii daca nu au fost ridicati, insa e mai bine sa nu se ajunga la situatia asta.

Daca operatiunea dureaza mai mult, aveti rabdare si asteptati pana primiti mesajul ca tranzactia a fost finalizata (sau ca a esuat). Exista cazuri cand cardul este restituit dar inca bancomatul are in memorie ultimul card introdus si poate inca procesa comenzi noi pana cand confirma finalizarea (de exemplu da eroare initial si cere reintroducerea sumei). Daca se intampla sa nu va dea banii dar ei sa fie luati de pe card contactati cat mai repede banca (in principiu ii veti recupera pentru ca ei stiu cati bani trebuie sa fie in bancomat si pot verifica istoricul tranzactiilor). Oricum, pentru orice eventualitate, trebuie sa aveti numarul bancii notat in agenda sau telefon pentru a putea suna cat mai rapid in cazul in care pierdeti cardul, va este furat sau se blocheaza in bancomat (exista numere speciale de contact, care pot fi apelate si noaptea sau in weekend - intrebati la banca dumneavoastra). Daca nu aveti numarul incercati sa il aflati de la informatii, pentru ca este important sa puteti bloca cardul in momentul constatarii disparitiei lui decat sa ramaneti fara bani si sa incercati apoi sa ii recuperati.

Un alt mod de a folosi cardul devine tot mai raspandit si in Romania: plata la comercianti (cu ajutorul POS-urilor). Si aici regulile sunt asemanatoare: nu platiti la un comerciant care nu va confera incredere (magazine mici, necunoscute). Dupa ce ii dati cardul vanzatorului nu il pierdeti din vedere. Un vanzator rau intentionat ar putea sa treaca cardul prin doua aparate, cel real si inca unul cu ajutorul caruia sa copieze cardul. O metoda des intalnita este introducerea cardului intr-un cititor de card fantoma, dupa care vi se cere introducerea PIN-ului iar tranzactia da eroare (in acest moment aparatul fantoma a copiat datele de pe card si a aflat si PIN-ul). Apoi, vi se returneaza cardul sau se introduce din nou intr-un aparat real (cu justificarea “Stati sa vedem pe cititorul acesta”) si se cere din nou introducerea PIN-ului iar tranzactia reuseste. Este normal ca in unele cazuri tranzactiile sa esueze si ca unii comercianti sa aiba mai multe cititoare de carduri (POS-uri) de obicei la mai multe banci, insa trebuie sa fiti foarte atent si sa cereti chitanta si pentru tranzactia esuata. Personal prefer sa platesc cu cardul doar la magazinele aflate in centre comerciale cunoscute.

Trebuie sa stiti ca exista carduri si cititoare de card care nu au nevoie de PIN pentru a procesa o tranzactie (de obicei cardurile care au seria scrisa in relief pot fi procesate si fara PIN, dar depinde si de tipul de cititor de card). La restaurant de obicei veti da cardul chelnerului (la multe restaurante nu e nevoie de PIN), insa acesta poate in timpul respectiv sa faca orice cu cardul dumneavoastra. Poate sa il treaca printr-un aparat de clonat carduri, poate sa-si noteze datele de pe card pentru a le folosi la plati pe internet, etc. Daca restaurantul sau chelnerul nu vi se par de incredere si totusi vreti sa platiti cu cardul puteti merge chiar dumneavoastra cu cardul pana la cititor pentru a plati, in cazul in care restaurantul nu are un cititor de card portabil.

O alta metoda de plata cu cardul, mai putin raspandita in Romania, este plata online, adica pe internet. Platile pe internet sunt considerate cel mai “riscante” pentru ca datele de card pot fi interceptate cel mai usor de persoane neautorizate. Daca insa respectati cateva reguli riscul se poate reduce spre zero. In primul rand nu faceti plati pe site-uri pe care nu le cunoasteti si care nu au un istoric al existentei de macar cativa ani. Cu cat firma din spatele site-ului este mai cunoscuta cu atat isi permite sa aiba un site mai bine securizat si probabilitatea ca datele dumneavoastra sa fie interceptate de cineva sunt mai mici. Deasemenea, daca cunoasteti bine site-ul, eliminati si riscul de a avea de a face cu un site fantoma, adica un site creat special pentru a va atrage atentia cu preturi mici dar a caror proprietari pot disparea cu tot cu informatiile despre cardul dumneavoastra. Interesati-va inainte despre securitatea site-ului (multe site-uri au un fel de “sigiliu”, adica un logo al procesatorului de carduri, pe care daca apasati va aparea o pagina prin care procesatorul de carduri va poate confirma ca site-ul este un vanzator autorizat). O tranzactie securizata se face prin protocolul SSL, adica pagina unde trebuie sa introduceti datele de card are prefixul https in loc de obisnuitul http, ceea ce confirma ca datele sunt transmise criptat. Daca puteti face tranzactia prin intermediari (PayPal, Google Checkout, Moneybookers) este preferabil sa o faceti pentru ca asa veti introduce datele de card intr-un singur site bine securizat si ei vor face platile pentru dumneavoastra. Aveti insa grija la site-urile “false” care imita site-uri ale unor companii cunoscute (Paypal este frecvent atacat prin metode phishing, adica site-uri care seamana cu paypal dar nu sunt reale - tot ce trebuie sa faceti e sa verificati adresa site-ului). Mai nou si bancile romanesti sunt atacate prin emailuri “false” prin care vi se cer date de acces la internet banking sau numere de card de credit. Aceste emailuri au sigla bancii insa cand dati click pentru a intra pe site-ul bancii va vor duce pe un site fantoma (puteti verifica acest lucru verificand adresa site-ului). Trebuie sa stiti ca banca dumneavoastra nu va va contacta niciodata pentru a va cere PIN-ul sau numarul de card (pentru ca ei stiu deja numarul de card, deci nu au de ce sa il ceara pe email).

Chiar daca la noi nu se prea fac tranzactii prin telefon, in alte tari numerele de card pot fi date si prin telefon. In cazul in care cineva va suna pentru a confirma astfel de date in urma unor tranzactii facute altfel (pe internet de exemplu), nu divulgati astfel de date prin telefon. Eventual cereti un numar de contact si verificati inainte ca este un numar oficial al companiei respective. Un telefon fara fir poate fi interceptat foarte simplu de catre un scanner radio destul de accesibil (nu vorbim despre GSM, ci despre telefoane in retele fixe de telefonie de tip cordless, adica fara fir). Chiar si telefoanele mobile pot fi interceptate insa tehnologia necesara este mult mai scumpa. In general este bine sa evitati sa dati astfel de informatii prin telefon daca nu sunteti sigur cine e la celalalt capat al telefonului.

Pastrati chitantele si verificati cand vine extrasul lunar ca nu exista si alte tranzactii de care nu stiti si ca valoarea tranzactiilor este cea pe care o aveti scrisa pe chitanta (la unele POS-uri suma este introdusa manual de vanzator si acesta poate gresi la introducerea sumei, altele isi iau suma automat de pe casa de marcat). O practica recomandata este si semnarea cardului pe spate, astfel incat acceptatorul de card sa poata verifica ca semnatura de pe chitanta este identica cu cea de pe card (desi la noi in tara nu am intalnit inca pe nimeni sa verifice acest lucru, dar in strainatate mi s-a intamplat).

In ultima vreme au aparut si carduri cu cip, care teoretic au securitate imbunatatita (date stocate criptat), insa din cauza faptului ca reteaua bancara nu este pregatita pentru cardurile cu cip acestea au si banda magnetica ceea ce le face la fel de vulnerabile ca si orice alt card (deci un card care are si cip dar si banda magnetica are securitatea la fel de slaba ca si un card care are doar banda magnetica). Daca cardul cu cip nu are banda magnetica atunci intradevar el are o securitate mai buna dar nu il veti putea folosi decat in locurile unde exista cititoare sau bancomate pentru astfel de carduri (si se pare ca si acestea au reusit sa fie clonate deja, dar cazurile sunt mult mai rare).

Daca respectati aceste reguli, posibilitatea de a fi fraudat va fi mult redusa, iar in cazul in care acest lucru se va intampla oricum veti putea de obicei recupera banii de la banca, insa va trebui sa raportati cat mai repede frauda iar recuperarea va dura probabil cateva saptamani.

Dobanzi bancare de peste 9% pe an

Ca urmare a cresterii dobanzii de interventie a BNR la 9% bancile au inceput sa creasca dobanzile la credite, dar si la depozite. Pentru cei care au bani de pus deoparte ratele dobanzilor pentru depozitele la termen pot fi atractive, in special pentru depozitele pe termene mai scurte. Astfel, Banca Romaneasca ofera pentru depozitele la 3 luni o dobanda de 9,1%, cea mai mare de pe piata. Pentru depozitele pe 6 luni dobanda este de 9%, iar pentru 12 luni de 8,5%. Un alt lucru pozitiv este faptul ca daca banii sunt ridicati in ziua scadentei comisionul de ridicare va fi zero (insa in orice alta zi exista un comision de 0,5%).

Pentru cei care prefera sa faca depozite in euro, o dobanda ”mare” (in masura in care dobanzile la euro sunt mari) este oferita de Banca Transilvania, care ofera 5% pentru depozitele la 6 luni de minim 250 de euro. Nu trebuie uitat insa de impozitul de 16% pe dobanda care se aplica in cazul depozitelor la termen si care face ca randamentul real anual (presupunand ca nu exisa comision de retragere) sa devina de 7,64% in cazul depozitului in lei la 3 luni al Bancii Romanesti si de 4,2% pentru cel la 6 luni in euro al Bancii Transilvania.

O modalitate buna de a evita impozitul pe dobanda si de a avea totusi o dobanda reala buna este oferita de ING Bank, care pentru ING Cont’ROL ofera o dobanda de 7%. Acesta este un cont curent/cont de economii ceva mai complex care are asociat si un card si intrucat are o dobanda sub dobanda ROBID la o luna (asa se numeste acum fostul BUBID) dobanda obtinuta nu este impozitata. Din ce am observat ING Bank ajusteaza rata dobanzii periodic in asa fel incat sa fie sub dobanda ROBID la o luna pentru ca dobanda sa nu fie impozitata. Singurul inconvenient este comisionul anual relativ mare al cardului si al contului curent, care impreuna ajung la 48 de lei (34 de lei in primul an), insa acest lucru este compensat de faptul ca avand un card asociat puteti in acelasi timp sa si beneficiati de bani in orice moment iar cand nu ii folositi sa obtineti si o dobanda buna pentru banii aflati pe card. In plus puteti face depuneri in cont zilnic de la ora 7 la 23 (bancomatul permite si depuneri), plata utilitatilor sau efectuarea de alte transferuri bancare intre 7 si 23 la sediul bancii (pe un terminal special) sau plata utilitatilor (sau alte transferuri bancare) la orice ora prin internet prin serviciul de HomeBank oferit (care costa inca 3 lei pe luna, fara taxa de activare). Comisionul de retragere este de 0,2%, iar plata cu cardul in Romania beneficiaza de comision 0. Daca nu aveti nevoie sa faceti depuneri/plati dupa inchiderea bancilor sau prin internet si vreti sa folositi cardul doar pentru a depozita bani, atunci acesta devine rentabil doar pentru sume mari, de peste 5000 de lei (din cauza comisionului anual), insa trebuie sa tineti cont ca dobanda este calculata zilnic (dar platita lunar) si nu exista ca si la depozitele la termen o data fixa pentru scadenta. Personal il consider cel mai bun produs bancar pentru cei carora nu le place sau nu au timp sa stea la cozi la banci si care vor sa depoziteze o suma suficient de mare incat sa nu simta acel comision anual. Iar intrucat de curand au renuntat si la taxa de activare pentru HomeBank (care era de 75 RON, destul de mare intrucat fiecare client primeste o mica agenda electronica care ii genereaza parola care se schimba la fiecare 30 de secunde din motive de securitate), produsul a devenit si mai interesant pentru cei care vor sa-si acceseze contul in siguranta la orice ora prin internet si eventual sa-si plateasca facturile sau sa faca transferuri fara sa mearga la banca.

Erste Bank la BVB din 14 februarie

Joi, 14 februarie, va fi prima zi de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pentru actiunile Erste Bank, grupul austriac ce detine pachetul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR). Categoria la care vor fi listate titlurile care vor avea simbolul EBS va fi Titluri de capital - Categoria Internationala Actiuni.

Motivul principal al acestei listari este de a da posibilitatea angajatilor BCR detinatori de actiuni Erste Bank de a tranzactiona mai usor aceste titluri, dar si de a atrage atentia investitorilor romani asupra acestor titluri. Pana acum aceste titluri se puteau tranzactiona doar pe bursa de la Viena sau Praga, lucru care facea tranzactionarea lor din Romania o idee mai complicata (in special datorita numarului mai mic de companii romanesti de brokeraj care tranzactioneaza la Viena si a comisioanelor mai mari cerute pentru astfel de operatiuni in general - desi taxele de tranzactionare la Viena prin companii romanesti de brokeraj pot fi mai mici decat cele de la BVB daca se fac tranzactii mari). Un alt avantaj va fi si “vizibilitatea” actiunii, fiind mai usor de urmarit pe piata de la Bucuresti decat pe cea de la Viena. Aceste avantaje sunt insa minore, intrucat un investitor motivat putea urmari si tranzactiona si pana acum actiuni Erste Bank fara prea multe batai de cap. Majoritatea actionarilor din Romania ai Erste Bank nu sunt neaparat investitori si pe BVB, ci sunt angajati sau fosti angajati BCR. Numarul detinatorilor de actiuni Erste Bank in Romania este de aproximativ 6.500, acestia detinand impreuna aproximativ 1% din actiunile bancii austriece. Sa nu uitam insa ca in Romania mai exista cativa actionari (indirecti) importanti ai bancii austriece: SIF-urile. SIF-urile detin putin peste 30% din actiunile BCR, iar SIF Transilvania a cumparat si actiuni Erste Bank de curand in valoare de aproximativ 2 milioane de euro (0,017% din capital).

Momentan, actiunile Erste Bank sunt intr-o perioada destul de nefasta, pretul la Bursa de la Viena fiind in jur de 35 de euro pe actiune, dupa ce anul trecut depasise 61 de euro. Explicatia principala este criza internationala care a afectat aproape toate actiunile importante precum si previziunile pesimiste ale unor specialisti legate de evolutia viitoare a BCR. Capitalizarea Erste Bank la pretul actual este de 11 miliarde de euro.

Bancile au avut un profit record pe 2007

In timp ce bancile straine se confrunta cu probleme majore, fie din cauza creditelor neperformante (bancile americane in mod special), fie cu pierderi masive din operatiuni bursiere (vezi cazul Societe Generale), la noi in tara profitul net estimat pe anul trecut este de 825 de milioane de euro. Cresterea fata de 2006 este spectaculoasa, profitul fiind mai mare cu aproximativ 200 de milioane decat cu un an in urma.

Motivul principal al acestor cresteri este cresterea puternica a activelor bancare, reprezentate majoritar de creditele acordate. Relaxarea conditiilor de creditare a fost “motorul” principal al acestor cresteri, dar nu trebuie neglijat nici ritmul alert de dezvoltare al bancilor, care au deschis anul trecut inca 1.080 de puncte de lucru. Desi inca nu exista date finale oficiale intrucat bancile nu si-au prezentat situatiile anuale, se pare ca si in clasamentul primelor zece banci dupa active au avut loc schimbari destul de multe, chiar daca nu la nivelul primelor trei pozitii, unde BCR, BRD si Raiffeisen detin in continuare suprematia. Banca Transilvania se pare ca a urcat pe locul 4, depasind Unicredit-Tiriac care a coborat pana pe 6, fiind depasita si de Bancpost. Desi la un momentdat (sfarsitul trimestrului 3) a dat impresia ca va urca spectaculos pana pe locul 4, Alphabank se pare ca se va multumi cu locul 7, urmata de Volksbank care a urcat de pe 11 pe 8, dublandu-si totodata cota de piata fata de 2006. CEC-ul si ING Bank incheie plutonul primelor zece banci in functie de valoarea activelor.

O sa fie interesant de vazut ce evolutie va avea piata bancara in 2008, un an care pare a fi destul de greu pentru bancile din intreaga lume (desi personal nu cred ca bancile romanesti vor fi afectate prea tare de acest lucru). Singura “certitudine” pentru mine este ca bancile (cel putin cele mari internationale) vor deveni tot mai precaute la acordarea creditelor, pentru a nu ajunge la pierderi uriase in perioade de criza, lucru ”reusit” de cateva banci americane anul trecut.