Arhiva pentru categoria 'Analize'
Inca o lovitura pentru piata auto

Dupa ce guvernul a lovit piata auto (in special producatorul national, Dacia) prin taxa auto reintrodusa la inceputul anului si programul Rabla aplicat in mod diferit fata de anii precedenti, acum se pregateste o noua lovitura: introducerea unei accize de 7 eurocenti/litru de la 1 ianuarie 2014. Acest lucru inseamna o scumpire cu aproximativ 5% a carburantilor, care, pe langa o scadere a puterii de cumparare a romanilor, va genera costuri marite si pentru transportatori, ceea ce va duce la o inflatie mai mare in 2014, intrucat costul extra cu combustibilii se va regasi foarte probabil de la anul in pretul tuturor produselor.

Piata auto a ajuns la cote de avarie in ultimii ani, insa in loc sa se vada o redresare odata cu revenirea cresterii economice, anul 2013 e chiar mai prost decat anii de varf ai crizei. Explicatiile sunt multiple: taxa auto introdusa favorizeaza cumpararea de autoturisme cat mai vechi (taxa scade odata cu vechimea), si, in mod paradoxal, dezavantajeaza tocmai producatorul national, Dacia. O sa explic in continuare de ce: Daciile Logan fabricate in primii ani, adice cele care acum au deja 7-8-9 ani vechime si poate ar putea fi schimbate cu modelul nou de Logan, au norma de poluare Euro 3. Ori guvernul a crescut taxa tocmai la modelele Euro 3, scazand-o la Euro 4 si Euro 2. Un semn clar ca nimeni nu intelege realitatea din teren, pentru ca un actual proprietar de Logan vechi ar putea fi, ca si client Dacia, mai interesat de noul model Logan 2 (sau Sandero 2, Duster, etc) decat alti posesori de alte masini. Insa tocmai clientul “fidel” Dacia nu poate sa-si vanda vechea masina decat daca noul proprietar e dispus sa plateasca o taxa de timbru de 1.400-1.800 de euro (in functie de capacitatea motorului, vechime si nivelul noxelor), ori la o masina de 8 ani vechime, o taxa de 1.800 de euro inseamna ca nu mai poti sa obtii aproape nimic pe masina (valoarea estimata a masinii fiind in functie de dotari, km la bord, etc pe la 1.500-2.500 de euro). Ceea ce in mod normal ar fi putut fi un avans pentru o Dacie noua, a devenit o piatra de moara, o masina pe care nu o poti vinde din cauza taxei auto (desi, de multe ori e vorba de masini care au sub 100.000 de km si ar mai putea circula fara probleme inca 5-8 ani). Asta inseamna de cele mai multe ori o amanare a cumpararii unei masini noi, deci pierderea de clienti pentru Dacia (si alte marci, insa clientii de pana acum ai Dacia au fost loviti cel mai tare de taxa auto) si pastrarea masinii mai vechi, mai poluante (adica programul asa zis “anti-poluare” incurajeaza de fapt pastrarea masinilor vechi si chiar aducerea de seconduri cat mai vechi, “sabotand” in acelasi timp si economia nationala).

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, programul Rabla a fost schimbat, si din cele 3 cupoane care puteau fi cumulate in anii trecuti a ramas doar unul, e drept, de valoare mai mare, dar mult mai greu de procurat pentru ca numarul cupoanelor distribuite a fost mult mai mic decat in alti ani (si programul a inceput mai tarziu). Iar din 2014 e foarte posibil ca programul Rabla sa nu mai fie reluat deloc (din cate a dat de inteles ministerul Mediului). Asta desi ni s-a promis ca din acea taxa de timbru/inmatriculare va fi subventionata/incurajata achizitionarea de autoturisme noi, mai putin poluante.

Deci, dupa cum ziceam, dupa cele doua masuri din 2013 care au dus la un nou minim piata auto, 2014 pare ca va stabili un nou record negativ: accize marite la combustibil si disparitia completa a programului Rabla. Marele “noroc” al Dacia (care e cel mai mare exportator al Romaniei si probabil si cel mai mare contribuitor la PIB-ul tarii) e ca are succes la export, 85-90% din masini fiind exportate. De fapt chiar si pe strazi e evidenta “problema” Dacia din Romania: cand s-a lansat primul Logan, la un an de la lansare era o masina foarte des intalnita pe strazi, acum noul model, desi in mod evident o masina mult mai competitiva decat cea veche, e mult mai “scumpa la vedere” pe strazile Romaniei. Iar guvernul pare ca face totul pentru a scufunda piata auto si mai tare.

Pulsul marilor orase din Romania

Datele finale ale recensamantului din 2011 au fost facute pubice de catre Institutul National de Statistica (INS), astfel incat putem in sfarsit sa facem o analiza a datelor statistice oficiale si a evolutiei fata de recensamantul anterior (din 2002). Voi lua in calcul cele mai mari 15 orase din Romania dupa populatie.

Dintre cele 15 orase, doar doua au reusit sa aiba o crestere (oficiala) a populatiei, Cluj-Napoca (2.1% crestere, pana la 324.576 locuitori) si Timisoara (0.5% crestere, pana la 319.279 locuitori). Bucurestiul pare a fi un caz special, populatia oficiala e in scadere cu 43.000 de persoane (2.2%), insa populatia oraselor din jurul Bucurestiului (din viitoarea zona metropolitana Bucuresti) este in crestere, adica probabil avem un fenomen de retragere a unor bucuresteni la marginea Bucurestiului in localitati ca Otopeni, Voluntari, Pantelimon, Buftea, Bragadiru, etc, toate inregistrand cresteri ale populatiei.

Pentru a lua pulsul celor 15 orase, vom lua in calcul 4 criterii: cresterea/scaderea populatiei fata de recensamantul din 2002, gradul de imbatranire al populatiei, adica procentul de populatie tanara (sub 40 de ani), procentul populatiei cu studii superioare si, ca masura a gradului de urbanizare si dezvoltare a infrastructurii, procentul de locuinte care au baie proprie (baia presupune existenta accesului la apa curenta si canalizare).

In primul tabel avem cele 15 orase ordonate descrescator de la cel cu cea mai mare crestere a populatiei pana la cel cu cea mai mare scadere a populatiei.

Oras Populatie 2011 Evolutie fata de 2002
1. Cluj-Napoca 324.576 +2.08%
2. Timisoara 319.279 +0.50%
3. Bucuresti 1.883.425 -2.23%
4. Sibiu 147.245 -4.94%
5. Oradea 196.367 -4.96%
6. Pitesti 155.383 -7.77%
7. Arad 159.074 -7.96%
8. Constanta 283.872 -8.57%
9. Iasi 290.422 -9.50%
10. Ploiesti 209.945 -9.72%
11. Craiova 269.506 -10.94%
12. Brasov 253.200 -11.04%
13. Galati 249.432 -16.54%
14. Braila 180.302 -16.64%
15. Bacau 144.307 -17.78%

Clujul nu e doar unul din orasele cu cel mai mare numar de studenti raportat la populatie (probabil chiar primul, datele cu numarul de studenti difera in functie de sursa), dar se pare ca reuseste si sa pastreze o buna parte din absolventi in localitate (desi si aici intalnim fenomenul de stabilire a populatiei in localitatile periferice, Florestiul a devenit practic o comuna-cartier a Clujului si a inregistrat un salt spectaculos al populatiei fata de 2002, de la 7.504 la 22.813 de cetateni, adica ceva mai mult decat o triplare a populatiei, un adevarat record pentru Romania). Timisoara e celalalt oras care mai are peste 300.000 de locuitori si se pare ca reuseste datorita dezvoltarii economice (cel mai mare PIB din provincie) sa atraga populatia in zona, chiar daca numarul de studenti e semnificativ mai mic decat al Clujului sau Iasiului. La celalalt capat, Bacaul a suferit una dintre cele mai mari depopulari datorita in special emigratiei spre tarile UE (sunt renumite comunitatile de bacauani din Italia).

Gradul de imbatranire al unui oras e strict legat de dinamica acelui oras, o populatie mai tanara (deci mai activa) fiind un semnal al unui potential mai mare de dezvoltare si a faptului ca orasul reuseste mai bine sa atraga populatia tanara din alte zone. Toate orasele mari din Romania atrag o parte din populatia din zonele inconjuratoare mai slab dezvoltate (rural, urban mic), insa unele o fac mai eficient. Cel de-al doilea tabel prezinta situatia celor 15 orase ordonate descrescator in functie de procentul populatiei tinere (sub 40 de ani):

Oras Procent populatie 0-40 ani
1. Iasi 55.7%
2. Cluj-Napoca 55.3%
3. Timisoara 54.6%
4. Oradea 51.7%
5. Craiova 51.3%
6. Bucuresti 50.9%
7. Pitesti 50.8%
8. Sibiu 49.9%
9. Bacau 48.2%
10. Arad 48.1%
11. Galati 47.4%
12. Brasov 46.6%
13. Constanta 46.6%
14. Ploiesti 46.0%
15. Braila 43.7%

Cum era de asteptat, orasele cu un numar mare de studenti au un procent mai mare de populatie tanara (chiar daca in statistica oficiala de la recensamant studentii nu sunt inclusi daca resedinta lor din buletin e diferita). Explicatia e simpla, tinerii vin sa studieze in aceste orase (Iasi, Cluj, Timisoara) si o buna parte din ei hotarasc sa ramana mai departe in acel oras.

Acest lucru e confirmat si de tabelul urmator care prezinta situatia celor 15 orase ordonate descrescator in functie de procentul de populatie cu studii superioare:

Oras Procent populatie studii superioare
1. Bucuresti 33.7%
2. Cluj-Napoca 31.7%
3. Iasi 30.7%
4. Timisoara 30.0%
5. Pitesti 28.8%
6. Craiova 28.0%
7. Sibiu 28.0%
8. Constanta 27.1%
9. Ploiesti 26.8%
10. Brasov 26.5%
11. Oradea 26.4%
12. Bacau 24.2%
13. Arad 24.0%
14. Galati 20.4%
15. Braila 16.9%

Primele patru orase universitare din tara se afla pe primele 4 pozitii ale acestui top, un lucru care era previzibil. Studiile superioare inseamna (de obicei) locuri de munca mai bune si mai bine platite, dar schimba si asteptarile populatiei de la un anumit oras (cererea pentru evenimente culturale e mai mare, etc). Procentul Brailei, care e jumatate cat al Bucurestiului, ar trebui sa traga un semnal de alarma pentru autoritatile locale, e un semnal ca absolventii de studii superioare prefera sa plece din localitate (lucru confirmat si de tabelele de mai sus: Braila are una din cele mai mari scaderi ale populatiei, dar si cel mai mare procent de populatie imbatranita).

Ultimul tabel prezinta descrescator procentul locuintelor care au baie proprie din cele 15 orase. In 2013, chiar si pentru strandardele nu foarte ridicate (fata de Occident) ale Romaniei, e rusinos ca o locuinta aflata intr-un oras mare sa nu aiba baie proprie. Sigur, probabil vorbim de zone de la marginea oraselor, asa zisele “ghetouri”, inca prea sarace si slab dezvoltate, dar “meritul” este si al autoritatilor locale care nu dezvolta infrastructura oraselor in mod uniform si ignora cateodata procente semnificative din populatie (in cazul Brailei procentul ajungand chiar la peste 15% locuinte fara baie proprie, fiind depasita la acest capitol chiar si de unele comune mai rasarite din alte zone ale tarii).

Oras Procent locuinte cu baie in locuinta
1. Pitesti 98.5%
2. Cluj-Napoca 97.6%
3. Timisoara 96.6%
4. Oradea 96.5%
5. Constanta 96.0%
6. Bucuresti 95.2%
7. Brasov 95.1%
8. Sibiu 95.0%
9. Iasi 94.8%
10. Bacau 94.7%
11. Ploiesti 94.3%
12. Galati 93.6%
13. Craiova 92.5%
14. Arad 91.6%
15. Braila 84.5%

Clujul e orasul care domina cele 4 raportari analizate impreuna, reusind sa se claseze in toate topurile de mai sus pe una din primele doua pozitii. Timisoara e aproape in fiecare dintre rapoarte la un pas in urma Clujului si pe ansamblu e al doilea cel mai bine cotat oras in cele 4 topuri. Desi Bucurestiul nu e atat de bine clasat pe cat s-ar astepta majoritatea in cele 4 topuri (cu exceptia procentului de populatie cu studii superioare), pe ansamblu iese pe locul 3.

Pitestiul obtine un neasteptat loc 4 (tinand cont de marimea lui, desi ca si PIB Argesul e unul din judetele de top), urmat de Iasi, Oradea si Sibiu. Constanta reuseste contraperformanta de a se clasa pe ansamblu la mijlocul clasamentului, o pozitie slaba pentru un oras cu pretentiile de altadata ale Constantei. Craiova si Brasov incheie top 10, urmate de Arad, Ploiesti si Bacau. Galatiul si Braila incheie plutonul, cu Braila reusind “performanta” de a se clasa ultima in 3 dintre cele 4 topuri (si penultima in cel de-al patrulea).

Sigur ca o analiza mai riguroasa a oraselor ar trebui sa includa PIB-ul, salariile medii, infrastructura, etc, insa nu exista date oficiale INS pe orase pentru acesti indicatori ci doar la nivel judetean, asa ca o comparatie cu Bucurestiul care e analizat ca si oras ar fi incorecta. Am vazut multe persoane care cand vad o statistica de salarii medii a INS considera ca plusul de salarizare al Bucurestilui e enorm, fara sa tina cont insa ca se compara un oras cu 41 de judete, ori un judet are angajati si in zona rurala sau urbana mica, cu salarii care evident trag in jos media judetului raportat la resedinta de judet. La fel se intampla si in cazul PIB-ului pe locuitor, a compara o zona strict urbana cum e Bucurestiul cu un judet unde jumatate din populatie e rurala si de obicei fara aport semnificativ la PIB e evident fara sens. In plus aici ne-am propus sa facem doar o analiza pe baza datelor de la recensamantul din 2011.

Le-as propune insa cu aceasta ocazie directiilor judetene de statistica sa se gandeasca serios la realizarea unor analize la nivel de resedinta de judet, asta daca tot avem 41 de directii judetene de statistica si tot vorbim atat de mult despre regionalizare in ultima perioada. Daca tot culeg atatea date din judete, e pacat sa nu vedem statistici de PIB si salarii medii si la nivel de resedinta de judet.