Arhiva pentru January, 2007
Banca Transilvania urca 3 pozitii in topul bancilor

Banca Transilvania este banca care a reusit cea mai spectaculoasa ascensiune in topul bancilor dupa marimea activelor pe 2006, urcand de pe locul 8 pe locul 5. Dealtfel, evolutia bancii nu este surprinzatoare intrucat Banca Transilvania reuseste de ani buni sa isi creasca constant cota de piata spectaculos.

Unul dintre motive este politica inteligenta de dividende a bancii, banca neacordand dividende ci actiuni gratuite si posibilitatea pentru actionari de a cumpara actiuni la preturi speciale. Acest lucru inseamna ca profitul ramane la dispozitia bancii, fiind folosit pentru majorarea semnificativa a capitalului social in fiecare an, iar banii obtinuti de la actionari pentru majorari de capital impreuna cu cei din profit sunt reinvestiti in dezvoltarea bancii (in special in deschiderea de noi sedii).

Si pe bursa de la Bucuresti actiunile bancii sunt “vedete”, iar ritmul de crestere a pretului actiunilor este la fel de spectaculos ca si cel al activelor bancii. Comparand cu celelalte doua banci listate, BRD si Banca Carpatica, actiunile Bancii Transilvania par supraevaluate dupa criteriul pret/profit, insa investitiile mari in dezvoltare sunt motivul principal pentru care profitul nu este mai mare. Actionarii continua sa fie interesati de actiunile bancii chiar si in aceste conditii pentru ca an de an detin actiuni la o banca care devine tot mai importanta pe piata si care, din acest an, este cea mai mare banca cu capital majoritar romanesc, dupa ce a intrecut CEC-ul.

Pe primele trei pozitii se afla in continuare BCR, BRD si Raiffeisen Bank, primele doua reusind cresteri ale cotei de piata. BCR a reusit sa revina aproximativ la cota de piata din 2004 (26,2% in 2006) dupa ce in 2005 avusese o mica scadere, iar BRD reuseste un al treilea an de crestere pana la 16,3%. In schimb Raiffeisen se afla in al treilea an de scadere, coborand de la 9,2% in 2004 la 8% in 2006 (desi activele sunt in crestere).

Pe locul patru a urcat HVB Tiriac (5,1%), ascensiune datorata fuziunii dintre HVB Bank si Banca Tiriac. Banca Transilvania este destul de aproape cu 4,7%, ocupand locul 5. Dealtfel, pana la finalul topului 10 al bancilor cifrele cotelor de piata sunt foarte apropiate, fiind posibila in 2007 orice fel de rasturnare de situatie pe acest segment. Bancpost isi mentina cota de 4,5% si se afla pe locul 6. ING Bank insa coboara de pe 4 pe 7, iar cota de piata scade de la 5,3% la 4,2%. Alphabank se afla tot pe un trend crescator de cativa ani si ajunge pe locul 8, cu o cota tot de 4,2%. CEC e foarte aproape si el cu 4,1%, insa este pe un trend descendent de cativa ani buni. Pe locul 10 se afla ABN Amro, deasemenea pe un trend descrescator in ultimii ani.

Este interesant de observat ca in topul primelor 10 banci luat pe ultimii ani, exista 3 banci cu cresteri constante si semnificative: BRD, Banca Transilvania si Alpha Bank, iar dintre acestea doua sunt listate pe bursa. Nu stiu daca faptul ca sunt listate la bursa are vreo legatura cu cresterea cotelor de piata bancara (prea putin ar trebui sa influenteze), insa faptul ca ele se afla pe un trend crescator pe piata cu siguranta ca va pastra interesul investitorilor la bursa pentru titlurile bancare.

Greva la bursele romanesti

Sedintele bursiere de astazi vor incepe mai tarziu cu o ora decat de obicei. Atat Bursa de Valori Bucuresti (BVB) cat si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu (BMFMS) au decis suspendarea activitatii pentru o ora pentru a protesta impotriva incoerentei Ministerului de Finante care emite ordine care contrazic Codul Fiscal.

Astazi este ultima zi in care, conform solicitarilor Ministerului de Finante, investitorii la bursa care au efectuat anul trecut tranzactii cu titluri detinute mai putin de 365 de zile trebuie sa depuna declaratia 226. Desi aceasta declaratie are doar doua campuri destinate sumelor (mai exista campuri dar pentru nume, prenume, etc) nimeni nu pare sa stie cu certitudine cum trebuie completata, cu atat mai putin “specialistii” Ministerului de Finante. Aparent totul pare foarte simplu: se declara castigul pentru titlurile detinute mai putin de 365 de zile si se aplica o cota de 16% pentru castigul specificat.

La inceput, toata lumea a facut o presupunere de bun simt si a considerat ca la rubrica “Castig” se trece eventualul profit rezultat in urma tuturor tranzactiilor cu titluri detinute mai putin de 365 de zile. Si in aceasta faza insa se specula pe diverse teme cum ar fi daca se deduc cheltuielile cu comisioanele brokerilor sau nu, daca se tine cont si de tranzactiile de tip futures, etc. Pentru a “face lumina”, cu 3 zile inainte de termenul limita au inceput sa apara declaratiile “specialistilor” ministerului, care sustin ca pentru a determina castigul se considera doar tranzactiile care au produs castig, urmand ca restul tranzactiilor care au produs pierderi sa fie declarate doar in mai. Singura problema este ca odata cu depunerea declaratiei exista si obligatia platii impozitului pentru suma declarata, ceea ce inseamna ca daca castigul se declara asa cum sustine ministerul practic toti investitorii care au avut macar o singura tranzactie unde au iesit cu pierderi vor plati statului un impozit mai mare decat trebuie, urmand sa astepte cel putin un an ca statul sa le dea inapoi banii platiti in plus. Pentru ca lucrurile sa devina si mai complicate, statul deja a retinut anul trecut in avans un impozit de 1% pe tranzactiile cu titluri detinute peste 365 de zile, multi investitori deja platind anul trecut impozit in avans mai mult decat trebuie, acum urmand eventual sa mai plateasca inca un impozit pentru un profit nerealizat sau pentru care deja au platit impozit prea mare. Astfel, statul ar putea obtine un credit pe un an de zile cu dobanda zero (teoretic zero pentru ca la anul vor trebui sa suporte costurile de trimitere a banilor inapoi - insa sunt convins ca au intelegeri foarte bune cu bancile romanesti), valoarea creditului putandu-se ridica teoretic la 16% din valoarea tuturor tranzactiilor castigatoare cu titluri detinute mai putin de 365 de zile efectuate in 2006 pe bursele romanesti (o estimare grosiera imi spune ca e vorba de cel putin cateva sute de milioane de euro, probabil chiar miliarde de euro).

Totusi, e foarte putin probabil ca “tunul” ministerului sa se ridice la acest nivel pentru ca investitorii in majoritate vor declara castigul net (sau nu vor depune nici o declaratie), intrucat, oricare ar fi recomandarile ministerului, Codul Fiscal este in favoarea investitorilor. Din cate se pare, Codul Fiscal nici macar nu prevede nimic legat de declaratia 226, cu atat mai putin sa contina o astfel de metoda de impozitare in care sa se tina cont doar de tranzactiile castigatoare.

Un alt motiv pentru care e imposibil ca statul sa incaseze impozitele in acest fel este foarte simplu: unii investitori nu au si nu au avut niciodata atatia bani cat ar trebui sa plateasca impozit. Practic, daca investesti 10000 de lei noi la inceputul anului si esti un investitor foarte activ (sa zicem ca faci tranzactii zilnice - cumperi si vinzi actiuni in aceiasi zi) poti avea un rulaj anual poate chiar de milioane de lei noi, fara insa a realiza neaparat si profituri de acest ordin de marime. Daca rulajul a fost sa zicem de 1 milion de lei noi, dintre care jumate din tranzactii (ca valoare) consideram ca au adus castiguri, impozitul ar trebui platit pentru 500.000 de lei noi, adica 80.000 de lei impozit desi profitul este zero si investitorul nu a avut niciodata atatia bani pe bursa (la fel cum oricine ar putea schimba zilnic 100 de euro in lei si apoi din lei inapoi in euro, ruland acei bani pana la sfarsitul anului de 365 de ori ati rula teoretic 2×36.500=73.000 de euro dar in realitate aveti doar 100 de euro si cel mai probabil pierderi aparute din cauza comisioanelor de schimb).

Personal am declarat castigul net si oricine ma intreaba ii voi spune sa declare acelasi lucru. De fapt, chiar si in varianta declararii castigului net deja in majoritatea cazurilor se plateste impozit mai mult decat trebuie, pentru ca e castig net doar pe tranzactiile cu titluri detinute sub 365 de zile (pe celelalte tranzactii cu titluri detinute peste 365 de zile pot exista pierderi mai mari sau impozitele deja retinute pot fi prea mari fata de castiguri). Este foarte probabil ca si cei care nu vor depune declaratia 226 si impozitul aferent sa fie acoperiti din punct de vedere legal, intrucat mai multe surse credibile spun ca nu exista o astfel de prevedere in Codul fiscal. Sunt convins ca daca nu-si revizuieste atitudinea in acest caz, ministerul se va alege cu o gramada de procese pe cap pe care mai mult ca sigur le va pierde. Totusi, inca mai sper ca poate greva de maine va atrage atentia suficient de tare si responsabilii pentru acest haos vor fi demisi - incepand cu Sebastian Vladescu.

Banca Transilvania, pensii private si asigurari de viata

Banca Transilvania a incheiat un parteneriat cu a doua mare companie de asigurari olandeza, Aegon, in urma caruia urmeaza ca cele doua companii sa infiinteze o companie de pensii private si una de asigurari de viata. Noile companii, care vor avea sediul la Cluj-Napoca, vor fi lansate in vara acestui an pentru a veni in intampinarea introducerii sistemului de pensii private obligatorii in Romania.

Acest parteneriat aduce avantaje ambelor companii implicate, Banca Transilvania beneficiind de experienta internationala a companiei Aegon in domeniul pensiilor private si al asigurarilor, iar Aegon avand avantajul de a avea acces la portofoliul de clienti al bancii si de a beneficia de promovarea adusa de brandul deja cunoscut local al bancii.

CNVM se mai gandeste zece zile

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) continua sa dea dovada de incompetenta si lipsa de decizie in cazul ofertei publice Alumil. Dupa ce a incercat sa transfere Bursei de Valori Bucuresti responsabilitatea luarii unei decizii de sanctionare a companiilor de brokeraj care nu au respectat termenii ofertei, CNVM a suspendat pentru inca zece zile decontarea actiunilor alocate in cadrul ofertei publice Alumil. BVB nu avea posibilitatea de a sanctiona companiile de brokeraj vinovate, mai ales ca Alumil nici nu este listata inca.

Intre timp, sume destul de mari ale investitorilor in aceasta oferta publica (peste 120 de milioane de euro) stau blocate pana cand CNVM va reusi sa ia o decizie (si sa nu uitam ca oferta a fost suprascrisa de 16 ori, adica daca se pastreaza aceasta rata practic investitorii vor primi actiuni doar pentru 6% din sumele investite, restul banilor stand blocati in banca - la valoarea sumelor blocate, doar potentiala dobanda la acesti bani e de aproximativ 12.000 de euro pe zi - iar banii sunt deja blocati de o luna).

Este deja a treia decizie de amanare a decontarii pana la luarea unei decizii, singura decizie luata pana acum, cea de transferare a responsabilitatii catre BVB, dovedindu-se o decizie iresponsabila. Singurul lucru bun pe care il vad este ca firmele de brokeraj se vor gandi de doua ori data viitoare inainte de a subscrie actiuni in valoare de milioane de euro fara a avea efectiv sumele de bani necesare subscrierii. Insa, din pacate, s-ar putea ca si investitorii sa se gandeasca de doua ori inainte de a investi intr-o oferta publica initiala.

Pe langa reconfirmarea incompetentei CNVM, o alta institutie a statului, Ministerul de Finante, a reusit o performanta asemanatoare si solicita depunerea unei declaratii privind impozitul datorat pe castigul din transferul titlurilor de valoare, insa doar pe castigul transferurilor cu titluri detinute mai putin de 365 de zile (care au impozit de 16%, fata de restul care au 1%), urmand ca pana in luna mai sa se mai depuna o declaratie cu castigul din toate transferurile cu titluri de valoare. Practic, in anumite cazuri particulare (deloc putine), investitori care au avut pierderi anul trecut pe ansamblu din tranzactionarea titlurilor de valoare sau au realizat un profit modest si carora le-a fost deja retinut impozit in avans, ar putea sa plateasca pana la 25 ianuarie inca un impozit pe un castig care nu l-au realizat si pentru care deja le-a fost retinut (cateodata degeaba) un impozit. Abia dupa depunerea declaratiei pentru toate castigurile urmeaza ca Ministerul de Finante sa returneze impozitele luate in avans si din proprie experienta va spun ca acei bani vor fi returnati cel mai repede in 2008 (eu inca nu am primit diferenta de impozit luat in plus de stat pentru anul 2005, doar notificarea ca voi primi acei bani - sa nu mai zic ca desi in formular am completat un anumit cont bancar in care sa-mi fie returnati banii, finantele au decis sa-mi trimita banii intr-un alt cont bancar pe care nu il folosesc pentru ca este la BCR si au un acord special cu BCR !?!).

Pe langa aceste dovezi constante ale CNVM si Ministerului de Finante ca nu le pasa de contribuabili si cu atat mai putin de piata bursiera (in fiecare an iau cateva decizii care sa incurce investitorii cat mai tare), a mai venit si povestea cu biletelul Tariceanu-Basescu (din nou autoritatile statului). Bineinteles ca bursa a reactionat negativ, investitorii amintindu-si probabil si de anii precedenti cand probleme asemanatoare au reusit sa destabilizeze bursa pentru o anumita perioada.

Stiu ca perioadele de scadere sunt normale si nu ma ingrijoreaza scaderile pentru ca eu sunt un investitor care prefer detinerile lungi de actiuni, cotatiile revenind odata cu trecerea/uitarea acestor probleme. Insa nu pot sa nu ma mir cum in fiecare an CNVM, Ministerul de Finante si factorii politici (actionand, culmea, toti deodata) reusesc sa destabilizeze bursa. 

As vrea sa cred ca cineva cu suficienta putere (politica, economica, etc) creaza scandaluri si confuzie in fiecare an ca sa poata cumpara ieftin primavara si sa vanda scump toamna. Insa, din pacate, cred ca e vorba doar de incompetenta, dezinteres si iresponsabilitate din partea autoritatilor statului.

Primele rezultate pe 2006

Companii importante au inceput deja sa anunte rezultate finale sau provizorii pentru anul 2006. Cea mai mare banca din Romania, BCR, a realizat conform unor surse interne un profit de 240 de milioane de euro, cu 10 milioane sub tinta propusa de noul proprietar, Erste Bank. Totodata, nivelul activelor a crescut de la 9 miliarde de euro la sfarsitul lui 2005 pana la 12 miliarde de euro la sfarsitul lui 2006.

SIF-urile, care detin 30,12% din BCR, au reusit in general sa-si depaseasca estimarile de profit. Cele mai mari cresteri ale profitului in raport cu 2005 s-au inregistrat la SIF Banat Crisana (65,5% - 23,6 milioane euro) si SIF Oltenia (56,6% - 24,3 milioane euro). SIF Moldova a avut insa un an mai slab decat 2005, profitul fiind in scadere cu 6,4%.

Broker Cluj a reusit deasemenea o depasire destul de spectaculoasa a profitului propus pentru 2006, profitul net fiind 5,85 milioane euro fata de 4 milioane cat isi propusese la inceputul anului. Conform declaratiilor presedintelui Petru Prunea, intentia companiei este sa repartizeze intregul profit actionarilor sub forma de actiuni gratuite.

Obligatiuni Broker Cluj

Societatea de servicii si investitii financiare (SSIF) Broker Cluj S.A. are in curs de desfasurare o oferta publica primara de vanzare de obligatiuni. Valoarea unei obligatiuni este de 2,5 RON iar numarul total de obligatiuni scos la vanzare este de 10.000.000, adica o valoare totala a emisiunii de 25.000.000 RON.

Compania intentioneaza sa foloseasca aceasta suma pentru a amplifica operatiunile de arbitraj, pentru acordarea de imprumuturi clientilor care doresc sa faca operatiuni in marja si pentru alte operatiuni bursiere. Fiecare obligatiune da dreptul detinatorului de a subscrie 5 actiuni BRK la un pret special la scadenta obligatiunii care este dupa doi ani si jumatate de la data decontarii tranzactiei aferente Ofertei Publice (estimata a fi 7 februarie 2007). Astfel, un detinator de obligatiuni va putea sa subscrie actiuni BRK la scadenta la pretul mediu pe ultimele trei luni anterioare subscrierii la care se aplica un discount de 12,5%. 

Pe langa aceasta facilitate se ofera si o dobanda fixa de 6% pe an, platibila semestrial. Astfel, castigul efectiv cumulat din dobanda fixa si discount-ul oferit la eventuala subscriere de actiuni este de aproximativ 11% (am considerat pentru a simplifica calculele ca 12,5% discount pentru o detinere de 2,5 ani este aproximativ echivalent cu un castig anual de 5%). Pentru cei care nu vor sa subscrie actiuni, exista posibilitatea sa vanda bonul de subscriere pe bursa si sa pastreze doar obligatiunile.

Oferta se desfasoara in doua etape, prima aflata deja in desfasurare si adresata investitorilor care detineau la data de 15.11.2006 actiuni Broker Cluj. Acestia pot sa subscrie 0,09155 obligatiuni pentru fiecare actiune detinuta, adica 91,55 obligatiuni la 1000 de actiuni detinute la data de referinta. Aceasta etapa a inceput in 3 ianuarie 2007 si dureaza pana in 17 ianuarie 2007 inclusiv si se realizeaza exclusiv prin reteaua teritoriala a Broker Cluj. In cea de-a doua etapa obligatiunile vor putea fi subscrise de orice investitor si prin orice intermediar autorizat, fara sa mai existe conditia ca investitorul sa fi fost actionar Broker Cluj la data de referinta. Aceasta a doua etapa de subscriere va fi intre 18 ianuarie si 1 februarie 2007.

Pentru mai multe detalii accesati site-ul Broker Cluj.

CEC, profit de zece ori mai mare

Dupa ce cea mai recenta tentativa de a privatiza CEC a esuat, iata ca vin si informatii pozitive despre CEC care ma fac sa cred ca CEC-ul ar putea fi vandut in cativa ani la un pret mult mai bun.

Astfel, profitul brut al CEC pe anul 2006 este estimat la aproximativ 50 de milioane de lei noi, adica de aproximativ zece ori mai mare decat cel pe anul 2005. Noua directie mai moderna a bancii se pare ca incepe sa dea roade, CEC-ul fiind intr-un proces intens de informatizare si modernizare. Anul trecut au fost lansate primele carduri, iar in acest an se lucreaza la dezvoltarea unei aplicatii de e-banking si lansarea de carduri cu cip. Tot CEC a emis unul dintre cardurile de credit cu cea mai mica dobanda (daca nu chiar cea mai mica) de pe piata.

Conform presedintelui bancii Eugen Radulescu, anul acesta se va pune accentul pe pregatirea personalului (care din experientele mele este cam imbatranit si neobisnuit cu tehnologia moderna), imbunatatirea calitatii serviciilor prestate, modernizarea unitatilor, cresterea securitatii.

Continui sa sper ca poate macar o parte din CEC va fi candva listata la Bursa de Valori Bucuresti si ca guvernul va cauta solutii si in Romania data viitoare cand va dori privatizarea CEC.

Asigurarea obligatorie a locuintei, poate din iulie

Desi anul trecut s-a spus ca incepand cu acest an asigurarile locuintelor vor fi obligatorii, oficiali ai Ministerului Administratei si Internelor au declarat ca doar in a doua jumatate a anului se va stabili daca asigurarea va fi obligatorie incepand cu a doua jumatate a anului 2007 sau doar incepand cu 2008.

Se asteapta ca primele anuale sa fie de 10 euro pentru locuintele cu o valoare sub 10.000 de euro si de 20 de euro pentru celelalte, insa suma asigurata nu va depasi 20.000 de euro (adica daca aveti o locuinta care valoreaza 50.000 de euro, veti primi despagubiri in cazul evenimentului asigurat de maxim 20.000 de euro daca aveti doar asigurare minima obligatorie). Acest tip de asigurare obligatorie va include doar anumite riscuri (cutremur, inundatii, alunecari de teren). Daca veti dori si asigurari suplimentare, de exemplu marirea sumei asigurate pentru a acoperi intreaga valoare a locuintei sau includerea si a riscurilor de incendii, explozii, coliziuni cu diverse obiecte, asigurare antifurt, atunci prima de asigurare va creste corespunzator.

Prima de asigurare pentru o asigurare mai complexa, care sa contina majoritatea riscurilor la care este expusa o locuinta este in medie de 0,2-0,25% din valoarea locuintei.

Primele zile din noul an la bursa

In ultimii ani a existat o regula nescrisa ca primele zile din ianuarie aduc cresteri semnificative ale cotatiilor la bursa. In ultimii 5 ani, prima zi de tranzactionare a adus cresteri ale indicelui BET intre 2,5 si 5%.

Si in acest an aceasta regula a fost respectata, iar prima zi de tranzactionare (3 ianuarie) a adus o crestere a indicelui BET de 5% si o crestere si mai spectaculoasa a BET-FI (indicele care reflecta evolutia SIF-urilor) de 8,6%. Si valoarea tranzactiilor din prima zi a fost semnificativa, de 28,6 milioane euro, de doua ori si jumatate mai mare decat valoarea tranzactiilor dintr-o zi obisnuita. Toate actiunile importante au avut cresteri semnificative, cele mai mari cresteri fiind la cele cinci SIF-uri (in medie de 8,6%), insa nu au fost de neglijat nici cresterile Petrom sau BRD de 7% sau Banca Transilvania, Transelectrica si Rompetrol Rafinare de aproximativ 6%.

A doua zi de tranzactionare a adus mici corectii pentru societatile care compun BET (cele mai lichide societati), inregistrandu-se pe ansamblu o scadere de 0,33%. Corectia pentru SIF-uri a fost ceva mai mare, destul de previzibil daca tinem cont de cresterea spectaculoasa din prima zi, BET-FI inregistrand o scadere de 2,7%. Oricum, in doua zile de tranzactionare (din care una de scadere) randamentul este foarte bun, depasind inflatia anuala. Deasemenea exista deja actiuni care au crescut cu peste 30% deja in aceste doua zile, cum ar fi Mechel Targoviste care a inregistrat deja o crestere de 31,3% (dupa ce si anul trecut a avut o crestere spectaculoasa media pe ultimul an fiind de 978%).

Ce se ieftineste si ce se scumpeste in 2007

In primul rand vreau sa va urez un an nou fericit si multa sanatate!

Aderarea Romaniei la UE va face din 2007 un an foarte interesant din punct de vedere economico-financiar si dupa cum v-ati obisnuit voi incerca sa surprind cele mai interesante aspecte economico-financiare si in acest an. Una dintre consecintele importante ale aderarii asupra economiei romanesti este modificarea regimului vamal si a accizelor. Aceste modificari vor aduce atat ieftiniri cat si scumpiri in urmatoarea perioada. Sa vedem despre ce modificari este vorba.

Eliminarea taxelor vamale pentru produsele alimentare va duce la cresterea importurilor, ceea ce va genera o concurenta nedorita producatorilor interni care vor fi nevoiti sa reduca preturile. Astfel, asociatiile patronale estimeaza o scadere cu pana la 20% al pretului carnii de porc si cu 20-30% a produselor lactate, in special lapte pasteurizat si branzeturi. Chiar si pretul produselor de panificatie de top ar putea scadea cu pana in 15%, desi pretul painii cele mai ieftine ar putea creste cu 10%. Pretul zaharului ar putea creste, dar nu mai mult de 5%.

Un impact semnificativ ar putea avea pretul legumelor si fructelor de productie interna, intrucat subventiile acordate producatorilor agricoli vor scadea ceea ce ar putea duce la o crestere a preturilor cu aproximativ 25%.

Desi de la 1 ianuarie gazul s-a ieftinit cu 2,5%, pana la sfarsitul anului vor avea loc noi scumpiri (probabil cu 15-20%). Si energia termica produsa de termocentrale s-ar putea scumpi din cauza cresterii pretului la materiile prime (pacura, carbuni). Marirea accizelor la electricitate, gaz si benzina cu plumb vor fi alte motive de cresteri a pretului la utilitati. La energia electrica acciza este oricum nesemnificativa, deci din acest punct de vedere nu trebuie sa va faceti griji prea mari. In schimb daca masina dumneavoastra foloseste benzina cu plumb pentru functionare, va puteti astepta la o crestere a pretului cu ceva peste 0,1 lei/litru, adica 4-5%.

Pretul tigarilor si al alcoolului va creste semnificativ odata cu noile accize, care se vor aplica de la 1 iulie 2007. In acelasi timp, cafeaua se va ieftini, intrucat accizele se vor reduce gradual in urmatorii ani.

Articolele de lux, cum ar fi bijuteriile de aur si platina sau obiectele de cristal vor beneficia de reduceri ale accizelor. Si alte produse, considerate obiecte de lux de tipul televizoarelor cu plasma, LCD, sisteme Home Cinema, aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde dar si barci si iahturi se vor ieftini (unele semnificativ) ca urmare a eliminarii accizelor. Insa tot pe parcursul acestui an se va introduce si o taxa de reciclare pentru produsele electronice, care va fi in functie de greutatea si tipul produsului de la 1 euro pentru o cafetiera pana la 20 de euro la produsele mari de tipul frigiderelor.

In concluzie vom avea parte de fluctuatii importante de preturi, insa in ambele directii. Este prea devreme pentru a estima tendinta generala a preturilor, insa analistii se asteapta la o inflatie asemanatoare cu cea din 2006.