Arhiva pentru November, 2006
Institutiile guvernamentale descopera avantajele internetului

Firmele din Bucuresti ar putea depune online declaratiile catre administratiile fiscale incepand cu 1 ianuarie 2007. Pentru a putea face acest lucru, agentii economici pot obtine gratuit un certificat digital de inregistrare pentru accesarea sistemului electronic.

Si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a lansat un protal “Ghiseul Virtual de Plati” - www.ghiseul.ro, care ofera persoanelor fizice si juridice posibilitatea de a plati online taxe, impozite, amenzi si alte servicii cu ajutorul unui card bancar.

Sper ca tot mai multe astfel de solutii vor fi implementate, pentru ca sunt solutii elegante si se evita cozile si aglomeratiile obisnuite in institutiile romanesti.

Dolarul, tot mai slab

Cursul valutar dolar/leu stabilit vineri 24 noiembrie 2006 de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) a fost de 2,6674 RON pentru un dolar american, valoare minima in ultimii aproape 6 ani, adica din 7 februarie 2001 incoace.

Acest lucru este urmarea deprecierii atat a dolarului fata de euro cat si a euro fata de leu, intrucat cotatia dolarului nu este calculata direct ci raportata la cele doua cursuri intermediare. Euro a depasit pragul de 1,31 USD, iar cursul euro/leu de vineri a fost 3,4830 lei/euro.

Totusi, factorul determinant al scaderii dolarului pana la acest prag este deprecierea lui fata de moneda europeana. Acesta scadere a fost provocata de mai multi factori printre care indicatorii economici buni ai Germaniei, dar si intentia Bancii Centrale Europene de a mari dobanda de interventie pentru euro, la toate acestea adunandu-se si rezultatele modeste ale economiei americane.

Oricum, leul este de preferat pentru depozite bancare si/sau pastrarea de bani in fata ambelor monede occidentale, intrucat pentru urmatorii ani este prevazuta o intarire a leului in raport cu euro si dolarul, iar randamentele depozitelor in lei sunt (inca) superioare. In schimb, pentru creditare este de preferat valuta, care ofera dobanzi mai mici si probabilitatea ca se va deprecia in viitorul apropiat in raport cu leul.

Aprecierea leului este normala intrucat economia romaneasca este in plina dezvoltare si trebuie sa se apropie ca parametrii de cele din vest in timp cat mai scurt, asteptandu-se cresteri economice net superioare celor medii europene sau americane in urmatorii ani.

Serviciile de comunicatii intra pe bursa

Compania CCC Blue Telecom, a treia firma ca marime pe piata serviciilor de cablu TV, a lansat o oferta publica initiala de actiuni in vederea listarii la Bursa de Valori Bucuresti. Pachetul scos la vanzare reprezinta 25% din viitorul capital social majorat iar contra acestui pachet se spera obtinerea unei infuzii de capital de cel putin 14 milioane de euro.

Oferta publica este in derulare de 4 zile, iar pana acum au fost subscrise 3,17% din actiuni. Oferta se va derula pana la data de 15 decembrie 2006 si este intermediata de compania de brokeraj Eldainvest.

Ca si la oferta publica Flamingo, nu exista un pret fix pe actiune ci doar o marja de pret intre 2,5 si 7 lei pe actiune, pretul final fiind decis de cel mai mic pret care va permite subscrierea integrala a ofertei (practic e un sistem licitatie unde cei care au licitat cel mai mult pentru primele 19,88 milioane de actiuni le cumpara la pretul minim care permite achizitionarea tuturor actiunilor).

Compania detine aproximativ 6% din piata de cablu TV din Romania si va folosi banii atrasi pentru dezvoltarea retelei, a serviciilor si achizitionarea altor retele. Blue Telecom are clienti predominant in sudul si estul Romaniei, in special in zona rurala, unde poate fi greu concurata de alte companii intrucat nu exista interese majore de a investi in zone rurale mai ales cand deja exista un concurent puternic.

Ce nu e in regula cu bancile romanesti (3)

Tocmai am descoperit o noua “minune” bancara romaneasca: Daca vrei un credit ar fi bine sa nu fii director general sau director economic, pentru ca daca esti, sansele sa poti lua un credit se reduc substantial. O sa va explic de ce in continuare.

Pentru a lua un credit trebuie sa duci bancii o adeverinta de salariu semnata de directorul general si directorul economic. Pana aici totul normal. Insa, daca tocmai directorul general sau cel economic doresc sa ia credit, ei nu au voie sa semneze adeverinta de salariu, neavand voie sa semneze adeverinta de salariu proprie. Bancile sugereaza ca in aceste cazuri altcineva din firma sa semneze adeverinta de salariu in locul directorului general sau al celui economic.

Oricum am lua acest lucru, practic banca te forteaza sa faci un fals in acte. Pe adeverinta de salariu scrie clar “Director general” si “Director economic”. Presupunand ca e o firma destul de mare si exista si adjuncti pentru aceste functii, banca sugereaza ca ei sa semneze adeverintele (desi din adeverinta va reiesi ca au semnat directorii nu adjunctii). Sa zicem ca e normal ca in anumite cazuri sa semneze si adjunctii sau alte persoane cu atributii economico-manageriale din firma.

Ce nu spun insa bancile este ce faci cand in firma respectiva nu exista alte persoane cu functii economice sau manageriale. Cine sa semneze atunci? Vanzatorul, soferul, muncitorul, femeia de servici, agentul de paza, inginerul? Bineinteles ca oricare dintre acestia ar semna o adeverinta de salariu s-ar comite o ilegalitate intrucat acestia nu au atributii si raspunderi de acest tip.

In aceste situatii practic exista doua solutii: renunti la credit sau alegi sa comiti o ilegalitate si sa pui pe oricine altcineva sa semneze (oricum nimeni nu o sa verifice). Majoritatea microintreprinderilor (care au maxim 9 angajati) nu au mai mult de doua persoane cu atributii manageriale si economice. Asta inseamna ca aproape in orice microintreprindere exista doua persoane care au sanse mici sa poata lua credit (fara sa comita ilegalitati): directorul general si directorul economic. Lucru foarte ciudat tinand cont ca aceste doua persoane ar trebui sa castige cel mai bine in firma respectiva. Iar in Romania sunt cateva sute de mii de microintreprinderi.

Acest lucru este inca o piedica pusa initiativei private din Romania, unde in continuare ca sa poti avea un scor mare pentru un credit trebuie sa fii angajat, preferabil la stat (pentru a avea scor mai bun). Daca se intampla sa detii o companie si sa nu fii angajat cu carte de munca (adica sa ai venituri doar din dividende) lucrurile se complica si mai tare, iar veniturile tale nu vor fi luate in considerare deloc sau vor fi luate in considerare doar partial, doar dupa cativa ani de existenta a companiei si daca bancii ii place cum arata bilantul firmei.

Concluzia mea e urmatoarea: daca esti un angajat fara studii probabil nu vei putea lua credit pentru ca nu ai salariu suficient de mare, daca esti director intr-o firma mica e foarte probabil sa nu poti lua credit pentru ca nu are cine sa-ti semneze adeverinta de salariu, daca esti patron nu poti lua credit daca firma nu are suficienta vechime, cifra de afaceri suficient de mare sau pentru ca iti sunt considerate veniturile doar partial, iar o alta mare parte din angajati nu pot lua credit pentru ca nu au trecut salariul real pe cartea de munca. De pensionari ce sa mai vorbim, procentul celor care se incadreaza in conditiile banci este nesemnificativ.

Mai raman ca si clienti principali pentru credite cei care lucreaza la companii de stat pe pozitii suficient de bune, o mica parte din angajatii companiilor private (preferabil companii mari) si probabil un mare procent din angajatii bancii respective. Sunt foarte curios cat timp isi vor mai permite bancile “luxul” sa faca abstractie de peste 90% din populatia tarii cand este vorba despre acordarea unui credit. Cred ca nu mai mult de cateva luni. Parerea mea.

Mai multe despre problemele din sistemul bancar romanesc puteti citi in partea intai si partea a doua.

Calculeaza-ti rata la credit

Economice.ro isi doreste sa devina un site mai complex si mai util, de aceea din aceasta saptamana am inceput sa adaugam lucruri noi.

Pentru inceput, va oferim un calculator pentru ratele si comisioanele unui credit (in stanga la rubrica Categorii). Cu ajutorul acestuia puteti sa calculati rata lunara (inclusiv eventualele comisioane lunare) si comisioanele unui credit. Deasemenea, calculatorul afiseaza si costul total al creditului (comisioane + rate). Intrucat bancile sunt inventive si au mutat o parte (mai mica sau mai mare) din costul creditelor in diverse tipuri de comisioane (lunare, de acordare, de analiza, etc) speram ca acest instrument de calcul va va ajuta sa comparati mai eficient creditele diferitelor banci.

Vom dezvolta aceasta rubrica de calculatoare constant pentru a va pune la indemana instrumente de real folos.

Ce sa fac cu actiunile BCR?

Multe persoane care detin actiuni BCR (in general angajati si fosti angajati) m-au intrebat in ultima vreme ce sfaturi am legat de actiunile BCR. Asta pentru ca Erste Bank a inaintat o oferta angajatilor de a cumpara sau a schimba actiunile BCR cu actiuni Erste Bank.

Variantele propuse de Erste Bank detinatorilor de actiuni (cu exceptia SIF) sunt urmatoarele: vanzarea actiunilor BCR la un pret de 6,5 euro/actiune, vanzarea a jumatate din actiunile BCR la un pret de 7,65 euro/actiune si schimbul celeilalte jumatati de actiuni cu actiuni Erste Bank la o cota de 6 actiuni BCR pentru o actiune Erste Bank sau schimbul actiunilor BCR in actiuni Erste Bank la aceiasi cota de 6 la 1.

Desi Erste a oferit doar aceste variante oficiale, nu s-a exclus varianta pastrarii actiunilor BCR sau schimbul/vanzarea doar a o parte dintre actiuni.

Sa analizam un pic datele BCR: profit in 2005 de 202 milioane euro, profit estimat in 2006 de 250 milioane euro, numar total de actiuni aproximativ 790 milioane, deci avem un profit pe actiune in 2005 de 0,255 euro iar in 2006 un profit estimat pe actiune de 0,316 euro pe actiune. La aceasta rata a profitului, oferta Erste Bank pentru o actiune BCR de 7,65 euro inseamna ca in 24,2 ani se realizeaza profit cat sa acopere pretul actiunii (30 de ani daca luam profitul de anul trecut, intrucat cel de anul acesta este doar o estimare). Acest indicator este numit PER si arata rata profitului anual raportat la pretul actiunii. Pentru Bursa de Valori Bucuresti, un indicator PER intre 24-30 in domeniu bancar este un indicator normal, fiind mai slab (mai mare adica) decat al BRD dar mai bun decat al Bancii Transilvania sau Bancii Comerciale Carpatica. Din acest punct de vedere, daca BCR ar fi deja listata la bursa un pret de 7,65 euro ar fi unul plauzibil incadrandu-se aproximativ in media celorlalte banci.

Dar oficialii Erste Bank sunt optimisti in ceea ce priveste profitul bancii in urmatorii ani anuntand estimari de crestere a profitului cu 40% anual in urmatorii 3 ani sau chiar o triplare a profitului in 3 ani. Daca intradevar ar reusi aceasta performanta, pretul actiunii BCR ar putea fi semnificativ mai mare peste 3 ani intrucat cresterea profitului determina in general cresterea pretului actiunii cu procente destul de asemanatoare (teoretic pretul actiunii ar putea creste cu aproximativ aceiasi rata cu profitul insa privind realist nu cred ca va creste chiar la fel de tare intrucat valoarea activelor e putin probabil sa creasca foarte mult).

Am comparat bancile din punct de vedere a profitului, acum sa vedem o comparatie dupa valorile activelor. Activele actuale ale BCR sunt de aproximativ 10 miliarde de euro. La un numar de 790 milioane de actiuni si o valoarea a actiunii de 7,65 euro, capitalizarea BCR este de aproximativ 6 miliarde de euro. Prin comparatie, BRD are active de 6,4 miliarde de euro si o capitalizare bursiera de 3,8 miliarde de euro, iar Banca Transilvania active de 1,7 miliarde euro si o capitalizare bursiera de 1,16 miliarde euro. Se observa ca raportul dintre capitalizare si active in cazul BCR si BRD este aproximativ acelasi (0,59-0,6), iar la Banca Transilvania raportul este un pic mai mare (0,68). Si aceasta analiza dupa active ne arata ca pretul de 7,65 euro pare a fi un pret potrivit pentru o actiune BCR, incadrandu-se in media bancilor deja listate la BVB.

Stiu ca voi dezamagi multi detinatori de actiuni care spera ca actiunile BCR valoreaza 15-20 de euro sau mai mult, insa parerea mea personala este ca oferta Erste Bank este o oferta realista de pret raportat la profitul si activele actuale ale BCR. Daca banca va reusi sa-si creasca profitul in modul estimat, adica o triplare in urmatorii 3 ani, atunci valoarea actiunilor va creste cu siguranta, insa prefer sa nu ma bazez in estimarea pretului actual pe previziunile Erste Bank pe urmatorii 3 ani pentru ca este o perioada lunga si se pot schimba multe pana atunci pe piata bancara romaneasca (mai ales ca BCR va trece printr-o perioada de re-branding, selectare si pregatire a personalului, etc).

Tinand cont de alte mari cazuri mari de privatizare cum ar fi Otelul Galati, Petrom, BRD sau Dacia Pitesti observam ca toate aceste societati au avut profituri semnificativ mai mari dupa o anumita perioada dupa ce au fost privatizate, de aceea este plauzibil ca si in cazul BCR sa existe o crestere semnificativa a profitului in urmatorii ani. Ca urmare, pastrarea titlurilor BCR este o optiune interesanta, care insa presupune anumite riscuri cum ar fi lipsa de lichiditate pana in momentul in care BCR va fi listata la bursa (teoretic in maxim 3 ani de la privatizare) sau imposibilitatea de a participa la eventuale mariri de capital din lipsa de fonduri (de exemplu Erste ar putea sa faca o marire de capital de tipul la fiecare x actiuni detinute un actionar sa poata cumpara alte y actiuni la pret special, iar unii dintre cei care au actiuni de cateva zeci de mii de euro vor avea probleme in a veni cu alte cateva mii sau zeci de mii de euro pentru a cumpara actiuni, iar daca nu participa la majorarea de capital procentul lor de detinere se reduce).

In general eu sunt adeptul diminuarii gradului de risc prin diversificarea portofoliului, de aceea, daca as detine actiuni BCR solutia mea ar fi sa schimb jumatate din actiuni in actiuni Erste Bank cu o rata de 6 la 1 (o actiune Erste e 53,5 euro, deci ar veni aproximativ 9 euro per actiune BCR) iar cealalta jumatate as pastra actiuni BCR, asteptand listarea la bursa (sau oferta unui alt cumparator) si eventual un pret mai bun decat cel de 9 euro pe care l-as obtine schimband actiunile BCR cu cele Erste. Astfel mi-as asigura o minima lichiditate (actiunile Erste pot fi vandute peste un an) si as putea totodata sa obtin si un eventual pret mai bun la listarea BCR pentru cealalta jumatate de actiuni (desi la fel de bine pretul poate fi mai mic). Daca BCR nu va fi listata (trebuie sa luam in calcul si aceasta varianta), se vor obtine venituri destul de bune din dividendele acordate intrucat exista obligatia ca dividendele sa reprezinte cel putin 40% din profit, iar actiunile ar putea fi vandute si fara sa fie listate la bursa unor alti investitori interesati (insa lichiditatea ar avea de suferit).

Celelalte variante propuse de Erste Bank, cum ar fi vanzarea actiunilor la 6,5 euro, nu mi se par suficient de atractive, intrucat un schimb cu actiuni Erste Bank imi poate aduce intr-un an de zile un profit de 40-50% (Erste Bank ar putea sa creasca spre 60 de euro intr-un an de zile). Eventual, daca aveti nevoie de o parte din bani, puteti opta pentru varianta de a vinde jumatate la 7,65 euro si a schimba jumatate in actiuni Erste Bank. Este bine de tinut cont si de impozitul care trebuie platit catre stat in fiecare din situatii - vanzarea presupune plata unui impozit, schimbul de actiuni nu (dar se va plati impozit cand vor fi vandute actiunile Erste).

Oricum am lua lucrurile, oferta Erste Bank mi se pare o oferta decenta, realista ca pret, iar de aici incolo trebuie doar sa optati daca doriti bani cat mai repede pentru cheltuieli sau alte investitii sau preferati sa pastrati actiuni in speranta ca BCR si Erste Bank vor avea o evolutie buna in viitor pe piata romaneasca si cea internationala.

BNR da liber la valuta

In urma cu aproximativ un an de zile, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a luat o masura de reducere a creditarii in valuta impunand un plafon maxim de creditare in valuta la 300% din fondurile proprii ale bancii respective.

Desi bancile care stateau mai bine cu capitalul nu au avut probleme majore din cauza acestei masuri, alte banci au fost nevoite sa-si diminueze serios numarul si sumele creditelor in valuta acordate, acest lucru afectand in mod special clientii persoane fizice intrucat pentru firme au fost lasate anumite portite. Deasemenea, intrucat oferta pentru credite in valuta a fost mai mica, dobanzile reale nu si-au mai continuat trendul scazator, iar bancile care au scazut dobanzile au compensat cu noi comisioane.

La rate medii ale dobanzii efective de 10-12% in euro, bancile romanesti par a nu fi deloc pregatite pentru posibila concurenta a bancilor straine care vor avea dreptul sa intre pe piata romaneasca foarte usor dupa 1 ianuarie 2007. Tocmai de aceea BNR a decis sa scoata aceasta limitare a plafonului maxim a creditelor in valuta de la 1 ianuarie 2007, pentru a nu dezavantaja bancile romanesti in fata celor straine.

Masura BNR a dat roade intr-o oarecare masura, ponderea creditelor in valuta scazand intr-un an de la 60 la 47% din totalul creditelor neguvernamentale. Oricum, mai sunt in vigoare alte masuri de limitare a creditului in valuta de tipul celei care prevede rezerve minime obligatorii de 40% din valoarea sumelor atrase in valuta.

In cadrul aceleiasi sedinte a Consiliului de Administratie BNR s-a mai decis si pastrarea dobanzii de interventie la 8,75% pentru a cincea luna consecutiv, desi unii analisti se asteptau la o scadere a dobanzii de interventie intrucat inflatia pe ultimele 12 luni este de aproximativ 5%.

3,53 lei in medie pentru un euro in 2007

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca leul va continua sa se aprecieze usor fata de euro, anul viitor cursul valutar mediu fiind estimat la 3,53 lei pentru un euro, fata de 3,55 lei/euro cat este estimarea privind cursul mediu al monedei nationale in acest an.

Pentru 2008 se estimeaza un curs mediu de 3,51 lei/euro, iar pentru 2009 si 2010, este anticipat un curs mediu de 3,50 lei/euro.

In anii precedenti aprecierea leului a fost mai accentuata, cursul mediu in 2004 fiind de 4,05 lei iar in 2005 de 3,62 lei.

Noul impozit pe tranzactiile imobiliare

Dupa ce in a doua jumatate a acestui an impozitul de tranzactiile imobiliare s-a incadrat (partial) in regula de impozit de 16% din profit, se pare ca de la 1 ianuarie 2007 regula va fi schimbata. In continuare vom vedea daca in bine sau in rau pentru contribuabili.

La ora actuala, impozitul pe profit de 16% se aplica tranzactiilor imobiliare doar daca imobilul respectiv a fost detinut mai putin de 3 ani, ceea ce dupa parerea mea era o metoda destul de buna de a impozita speculatorii imobiliari. Insa de anul viitor nu se va mai tine cont de profitul realizat la vanzarea unui imobil (pretul de vanzare minus cel de cumparare) ci se va aplica un impozit pe venitul dintr-o astfel de tranzactie, indiferent daca s-a realizat profit sau nu. Si in acest caz se va face o diferentiere intre imobilele detinute mai putin de 3 ani si cele detinute mai mult de 3 ani. Astfel, pentru pentru imobilele detinute mai putin de 3 ani si a caror valoare este sub 200.000 de RON impozitul va fi 3% din pret plus 2% din ceea ce depaseste 200.000 de RON. In cazul in care imobilul a fost detinut mai mult de 3 ani aceste procente scad cu un procent la 2% din pretul de vanzare daca e sub 200.000 RON si 1% din ceea ce depaseste 200.000 RON.

La dinamica preturilor imobiliare din Romania, noul sistem ar trebui sa avantajeze contribuabilul in cele mai multe cazuri. Intrucat preturile au crescut si inca mai cresc intr-un ritm destul de alert, “profitul” realizat la o cumparare-vanzare de imobil dupa cativa ani de detinere poate fi semnificativ, anual realizandu-se profituri medii de 20-40%. Daca detineti un imobil de 2-3 ani este foarte probabil ca pretul lui sa se fi dublat intre timp. Daca inca nu ati implinit 3 ani de cand il detineti si ati dori sa-l vindeti acum, impozitul ar fi de 16% din profit, care presupunand ca pretul s-a dublat ar insemna 8% din valoarea de vanzare. Daca insa ati implinit deja 3 ani de detinere a imobilului, nu ati plati deloc impozit pe tranzactia imobiliara.

De la 1 ianuarie 2007, indiferent de perioada detinere a imobilului, veti plati un impozit de 1-3% din valoarea imobilului. In cazul in care doriti sa vindeti un imobil detinut de mai mult de 3 ani ar fi bine sa va grabiti pentru a evita plata impozitului pe venitul realizat din aceasta tranzactie. In caz contrar, daca imobilul detinut are mai putin de 3 ani, este foarte probabil ca impozitul sa scada pentru dumneavoastra dupa 1 ianuarie 2007 (presupunand ca ati face un profit de macar 20%) si atunci ar fi recomandat sa mai amanati un pic vanzarea.

Deci noul impozit aduce si avantaje si dezavantaje contribuabililor. Insa daca privim cu atentie vom observa ca de fapt noul sistem va aduce avantaje in special speculatorilor (majoritatea dintre ei cumpara si revand un imobil in mai putin de 3 ani) si aduce dezavantaje majoritatii populatiei care detine un imobil de obicei cativa zeci de ani si care in momentul vanzarii va fi nevoita sa plateasca un impozit suplimentar mediu de aproximativ 1000 de euro (considerand un pret mediu aproximativ de 50.000 de euro la o tranzactie imobiliara adica un apartament mediu cu 2 camere intr-un oras mai mare sau unul cu 3-4 camere intr-un oras mai mic).

Deasemenea, faptul ca se va impozita in functie de pretul de vanzare va duce iar la o serie de declaratii false a pretului in fata notarului, declarandu-se valori cat mai mici pentru a plati impozite cat mai mici (la fel cum se face si pentru a plati mai putin la taxa de timbru). Sistemul cu 16% impozit pe profit avea avantajul ca nu impozita deloc detinerile de mai mult de 3 ani si nu se plateau impozite decat daca se realiza profit la vanzare, iar cumparatorul avea tot interesul sa fie declarat la notar pretul corect intrucat altfel ar fi platit el la randul lui impozit mai mare la revanzare (daca il vindea mai repede de 3 ani).

Dupa parerea mea sistemul vechi era mai corect intrucat ii taxa puternic pe speculatori si deloc pe cei (majoritatea) care isi revand imobilul dupa cel putin 3 ani de detinere. Statul a preferat astfel o metoda de a lua un impozit mai mic dar de la toata lumea decat unul mai mare de la speculatorii imobiliari. Iar cu preturile la imobiliare care sunt in crestere continua, statul va incasa sume serioase in urmatorii ani.

Anunturile BCR duc actiunile SIF la noi maxime

Cele cinci societati de investitii financiare, mai cunoscute cu numele de SIF-uri, sunt actionari importanti la BCR, detinand fiecare cate 6 procente din actiunile BCR (SIF Oltenia are o idee mai mult, adica 6,12%), deci 30,12% impreuna. 

Intrucat actiunile BCR nu au fost cotate la bursa pana acum, era greu de evaluat care este valoarea lor adevarata. Acesta a fost si unul dintre motivele principale pentru care SIF-urile au fost subevaluate timp indelungat, intrucat in urma cu cativa ani nimeni nu se astepta ca pentru o actiune BCR a carei valoare nominala este 1 RON sa se ofere 7,65 euro (cat a oferit Erste Bank pe ele statului roman). Cresterea SIF-urilor din ultimii ani a fost influentata puternic de anunturile de privatizare a BCR, iar de cand s-a aflat pretul oferit pe o actiune BCR ele au crescut spectaculos.

O vreme dupa semnarea contractului de privatizare unii au fost ingrijorati ca BCR nu va fi listat la bursa si ca Erste va face mariri de capital la care SIF-urile nu ar fi putut participa, ceea ce a facut actiunile SIF sa aiba cateva luni mai slabe. Insa anunturile Erste Bank din ultimele zile, si anume oferta foarte buna pentru angajati si anuntarea listarii la Bursa de la Bucuresti anul viitor, au facut ca actiunile SIF sa inregistreze noi recorduri (chiar a doua zi dupa anunturi au crescut cu 6%).

Pe piata se speculeaza ca Erste Bank va face o oferta asemanatoare SIF-urilor cu cea facuta angajatilor, iar SIF-urile ar putea fi chiar mai interesate de un schimb de actiuni BCR cu actiuni Erste decat de incasarea banilor pe actiuni intrucat le-ar fi destul de greu sa plaseze pe piata sume asa de mari de bani (sau o oferta partiala - schimb de actiuni plus cash). Poate ca faptul ca SIF-urile au anuntat ca sunt interesate de privatizarea Antibiotice Iasi (impreuna cu SSIF Broker Cluj) nu este o coincidenta, gandindu-se de pe acum cum sa plaseze banii luati pe o parte din actiunile BCR.

Daca SIF-urile vor primi o oferta asemanatoare cu cea facuta angajatilor, o actiune SIF Moldova, care acum este 3,2 RON, ar avea o valoare teoretica de aproximativ 4,7 RON (considerand procentul cu care ar creste valoarea activelor per actiune).

Deci, in functie de politica BCR-Erste, s-ar putea ca SIF-urile sa isi continue cresterea spectaculoasa.