Arhiva pentru June, 2006
Codul lui Caragiale

“Sa se revizuiasca, primesc! Dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele… esentiale… ” (I.L. Caragiale - O scrisoare pierduta). Caragiale este parca mai actual pe zi ce trece in Guvern si Parlament. Deja nu mai avem de a face cu Codul lui Vladescu, pentru ca saracul Cod Fiscal a fost atata modificat incat a ajuns la fel cu cel in vigoare.

Dupa ce Ministerul Finantelor a propus in noul Cod Fiscal introducerea obligatorie pentru microintreprinderi a unui impozit pe profit de 16%, Senatul a votat un amendament prin care schimba definitia microintreprinderii in “societate comerciala care are mai mult de jumatate din venit din productia de bunuri” si propunea un impozit pe cifra de afaceri de 1,5%, iata ca Comisia de buget, finante, banci a Camera Deputatilor a negociat cu Ministerul Finantelor ca microintreprinderile, definite ca firme cu pana la zece angajati si o cifra de afaceri de maxim 100.000 de euro pe an, sa poata sa opteze in continuare pentru impozitarea cu trei la suta din volumul cifrei de afaceri, lucru care este in vigoare. Deasemenea, microintreprinderile care depasesc in cursul anului plafonul cifrei de afaceri de 100.000 de euro, vor trece imediat din acel moment la impozitul pe profit de 16%.

Si impozitarea pietei de capital a trecut initial printr-o serie de modificari, cum ar fi impozitarea cu o cota unica de 16% indiferent de perioada de detinere a actiunilor si retinerea unui avans de 5% in momentul tranzactiei, insa conform negocierilor, si aici se va mentine sistemul din actualul Cod Fiscal, care prevede impozitarea cu 1% a detinerilor de mai mult de un an si cu 16% a detinerilor sub un an, cu un impozit in avans de 1%.

Concluzia este ca daca modifici de prea multe ori un lucru este posibil sa ajungi de unde ai plecat. Oricum, inca nu putem sa luam aceste propuneri ca fiind finale, pana nu vedem Codul Fiscal trecut si de Camera Deputatilor, lucru care va avea loc probabil saptamana viitoare.

Dintre lucrurile bune negociate as mai preciza deductibilitatea integrala a asigurarilor de sanatate pana la 200 de euro/an (si mentinearea modului de impozitare a microintreprinderilor si a pietei de capital le consider lucruri bune fata de variantele propuse intre timp).

Un lucru discutabil mi se pare intentia de a impozita tranzactiile imobiliare cu un procent de 2-3% din valoarea tranzactiei in loc de 16% pe diferenta intre pretul de vanzare si cel de cumparare, pentru ca astfel si daca vinzi un imobil in pierdere de exemplu, vei plati impozit. Aici mi se parea mai buna varianta propusa cu impozit pe profit practic decat impozit pe venit, mai ales ca exista si varianta unei deduceri a unei anumite cote (adica sa nu se considere pretul de cumparare a imobilului, ci pretul de cumparare plus un anumit procent de deducere). O impozitare cu procent din valoarea tranzactiei incurajeaza in continuare speculatorii imobiliari, care astfel daca vand un imobil mai scump cu 200% decat l-au cumparat, in loc sa fie taxati cu 16% pe profitul obtinut, vor fi taxati cu 2-3% din valoarea imobilului (iar in acest fel se va ajunge iar la declararea valorii imobilului cat mai mica, daca nu se mai tine cont de diferenta intre pretul de cumparare si cel de vanzare). Probabil si la tranzactiile imobiliare ar fi mers o versiune in care speculatorii (cei care vand rapid dupa ce cumpara) sa fie impozitati mai tare iar cei care detin un imobil o perioada mai lunga cu un impozit mai mic.

Insa sa nu ne grabim pentru ca mai este inca timp de noi modificari si negocieri pana vom vedea Codul Fiscal in forma finala.

Si creditele in lei s-ar putea scumpi usor

BNR a hotarat ieri majorarea dobanzii de politica monetara de la 8,5% la 8,75%, precum si cresterea nivelului rezervelor minime obligatorii in lei cu patru puncte procentuale, pana la 20%.

Desi cresterea dobanzii este minora, totusi aceste masuri luate impreuna ar putea determina anumite banci sa creasca pe termen scurt dobanzile la creditele in lei sau sa le faca sa nu vina o perioada cu oferte de dobanda mai atractive.

Practic aceste masuri reduc disponibilitatile financiare ale bancilor ceea ce teoretic inseamna ca vor putea da credite mai putine ca pana acum, iar acest lucru luat impreuna cu marirea dobanzii cu 0,25% ar putea duce la o crestere medie de 0,5% a dobanzii percepute de banci pentru credite.

Creditul in lei a luat o amploare mare in ultima perioada, soldul crescand in ultimul an cu aproximativ 110%. Prin aceste masuri BNR vrea sa domoleasca ritmul de crestere a creditelor in lei (dupa ce a reusit acelasi lucru si pentru creditele in valuta) si sa controleze mai bine deficitul de cont curent.

Personal cred ca in urmatoarele 6 luni politica BNR isi va atinge scopul iar dobanzile la credite ar putea creste usor la unele banci, cu aproximativ 0,5%. Insa pe termen mediu si lung cred ca creditele in lei se vor ieftini, cel putin in raport cu cele in dolari si euro.

Creditele in valuta, tot mai scumpe

In ultimii ani creditele in valuta au fost preferate celor in lei pentru ca dobanda era semnificativ mai mica insa in ultima vreme situatia s-a cam schimbat, iar perspectivele pentru creditele in valuta sunt sumbre. De doi-trei ani incoace banca centrala americana (FED) a crescut in continuu dobanda de interventie si piata se asteapta ca la sfarsitul acestei luni sa o faca din nou. Astfel, creditele in dolari nu mai sunt de ceva vreme in ofertele bancilor in special din cauza acestui lucru, actuala dobanda de interventie fiind de 5% (fata de cea a Bancii Centrale Europene de 2.75%).

De exemplu, persoanele care au contractat un credit a carui dobanda este variabila in functie de LIBOR (dobanda interbancara la dolar) au cresteri ale ratei dobanzii de aproximativ 4% in ultimii 3 ani. Astfel, daca ati contractat un imprumut in dolari acum trei ani avand o dobanda calculata dupa formula LIBOR la 6 luni + 7 puncte procentuale (un exemplu de credit ipotecar la BCR), acum trei ani aveati o dobanda de aproximativ 8.1% iar acum aveti 11.7% cu perspective de crestere la sfarsitul lunii iunie la 12.4-12.5% (dobanda se recalculeaza la fiecare 6 luni la acest credit). La aceasta diferenta de dobanda, ratele difera semnificativ: la un credit de 20.000 de dolari luat pe 15 ani, acum trei ani aveati o rata de 192.3 USD iar din luna iulie anul acesta veti avea aproximativ 246.5 USD, deci o crestere a ratei cu peste 54 USD, adica cu 28%! Singura alinare este ca acum trei ani plateati pentru un dolar 33.000-34.000 ROL, iar anul aceasta ati platit in general intre 2.7 si 2.8 RON (desi in ultimele zile se constata o tendinta de crestere spre 2.9). Astfel, calculand in lei, 192.3 USD la un curs de 34.000 ROL reprezentau 6.538.200 ROL, iar 246.5 USD calculati la un curs de 28.000 ROL reprezinta 6.902.000 ROL, adica o crestere cu doar 5.5% a valorii ratei in lei. Insa, daca aveti un venit lunar raportat la dolar atunci si venitul dumneavoastra in lei a scazut odata cu cursul valutar si mai mult ca sigur ca cei 54 de dolari in plus reprezinta o cheltuiala semnificativa si probabil neprevazuta acum trei ani.

In ultima vreme s-a constatat si o tendinta de crestere constanta a dobanzii de interventie a Bancii Central Europene, tendinta fiind de a recupera diferenta procentuala intre dobanda de interventie la euro si cea la dolar. Deci acelasi fenomen de crestere a dobanzii are loc si pentru creditele in euro, chiar daca cresterea pana acum a fost mult mai mica (de aproximativ 1 punct procentual). Prognozele pentru dobanda de interventie la euro sunt sumbre pentru cei care au luat credite in euro, deci daca aveti un credit in euro cu dobanda variabila asteptati-va la cresteri ale ratei la fiecare recalculare in urmatoarea perioada.

Sfatul meu este sa va ganditi bine inainte de a alege moneda in care sa contractati un credit si sa tineti cont de tendintele de pe piata: dobanzile la dolar si euro sunt in crestere, iar la lei in scadere. Deci daca aveti de ales intre o dobanda actuala de 9% la un credit in euro si 10% la un credit in lei, s-ar putea sa fie mai avantajos pentru dumneavoastra sa alegeti creditul in lei, care desi momentan este mai dezavantajos poate deveni mai ieftin dupa o perioada relativ scurta (iar in general un credit il luati pentru multi ani de-acum incolo). Luati-va o marja cand va faceti calculele si tineti cont si de o eventual marire a ratei creditului si nu in ultimul rand tineti cont si de modul in care este calculat venitul dumneavoastra lunar - fix in lei sau raportat la euro sau dolar. Iar daca deja ati apucat sa luati creditul, nu uitati ca puteti oricand sa faceti o refinantare.

Scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit

Codul fiscal se afla in dezbaterea senatului de ceva vreme si se pare ca senatul face o treaba buna (pentru noi contribuabilii, nu stiu daca si pentru stat). Amendamentele aduse sunt mai mult decat interesante. De exemplu, ieri senatorii au fost deacord cu scutirea companiilor de la plata impozitului pe profitul reinvestit, fapt care ar putea ajuta companiile semnificativ si sa le incurajeze sa investeasca mai mult in dezvoltare. Insa ca sa fie acceptate amendamentele Senatului, trebuie sa fie votate si de Camera Deputatilor, de aceea trebuie sa mai asteptam ca sa vedem daca chiar va exista aceasta facilitate de la anul.

Printre alte amendamente interesante se afla cel legat de impozitarea cu 1,5% a cifrei de afaceri a microintreprinderilor (in loc de 3% cat este acum), acest amendament aparand dupa ce Guvernul propusese sa nu mai existe impozitare pe cifra de afaceri, ci doar 16% din profit. Totusi, definitia microintrepriderii ar putea fi modificata, fiind considerate microintreprinderi doar acele societati care au o cifra de afaceri care sa rezulte in proportie de mai mult de 50% din productia de bunuri materiale (probabil pentru a se elimina posibilitatea de a lucra pe microintreprindere cu contracte de consultanta sau servicii care pot fi de fapt metode de a evita impozitele pe salarii - celebra metoda fluturata de Guvern prin care se prefera lucrul pe microintreprindere in locul angajarii pentru a se plati taxe mai mici).

Si investitorii la bursa primesc semnale pozitive, intrucat au fost acceptate o serie de amendamente la propunerea initiala de a se impozita profitul cu 16% indiferent de perioada de detinere si de a se plati in avans 5% din profitul fiecarei tranzactii. Amendamentele acceptate prevad ca impozitul pe profitul obtinut din vanzarea unor titluri detinute mai mult de un an sa fie de 1%, iar la realizarea fiecarei tranzactii sa fie retinut doar 1% din profit. De fapt, exact acest lucru este prevazut si in codul fiscal actual, deci practic s-a votat pentru mentinerea prevederilor actuale privind piata de capital (fapt care ar trebui sa revigoreze un pic piata care era ingrijorata de noile prevederi propuse).

Si metoda de calcul a accizei minime la tutun a fost modificata, acest lucru insemnand ca tigarile ieftine nu se vor scumpi chiar asa de mult cum era prevazut initial.

Un ultim domeniu unde s-au adus amendamente interesante este agricultura, impozitul datorat de persoanele care obtin venituri din vanzarea produselor agricole fiind amanat cu doi ani fata de propunerea initiala.

Se pare ca neintelegerile dintre partidele din coalitie au dus la votarea anumitor amendamente, Partidul Conservator facand anumite intelegeri cu PSD, insa cam toate amendamentele votate sunt in favoarea contribuabililor, ceea ce personal ma bucura (desi sunt curios cum va putea stopa Guvernul abuzurile legate de scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit, de exemplu un asociat la unei companii in loc sa ridice profitul sub forma de dividende ar putea sa-si cumpere o masina pe firma, astfel considerandu-se ca a reinvestit profitul si nu va plati impozit pentru banii respectivi).

Leul, cea mai “tare” valuta

Leul se dovedeste in continuare a fi valuta potrivita pentru investitii intrucat este valuta cu cea mai mare crestere in raport cu euro. Astfel, aprecierea leului este de 4,4% in raport cu euro de la inceputul anului, mai mult decat dublu decat valuta de pe locul doi, coroana ceha.

Dintre celelalte valute est-europene doar kruna croata mai reuseste o apreciere notabila fata de euro de aproximativ 1,4%. In timp ce rubla ruseasca s-a mentinut la aproximativ acelasi raport fata de euro de la inceputul anului, forintul unguresc este in plina criza, suferind o cadere de 8,7% fata de inceputul anului.

Leul confirma si in acest an aprecierea fata de euro care are loc din 2004 incoace. Acest lucru il face foarte atractiv pentru investitorii straini, intrucat dobanzile bancare maxime practicate sunt de peste 7% (superioare dobanzilor din majoritatea tarilor europene) iar la aceasta se adauga si aprecierea leului fata de euro. De exemplu, o persoana care a schimbat o suma de bani din euro in lei la inceputul anului si i-a plasat intr-un depozit bancar cu o dobanda de 7,5% a obtinut pana in acest moment un castig echivalent cu o dobanda anuala de peste 16% in euro (daca nu tinem cont de diferentele de curs valutar la vanzare si cumparare de euro). Chiar si tinand cont de comisioanele de schimb valutar, castigul ramane impresionant: aproximativ 13%, mult superior dobanzilor bancilor din Europa de Vest in conditiile in care un strain care ar plasa bani intr-o banca romaneasca nu este afectat de inflatia de aproximativ 6-7 procente.

In aceste conditii, nu este recomandat sa aveti depozite in valuta, intrucat atat dolarul cat si euro s-au depreciat fata de leu, iar dobanzile sunt mai mici decat la depozitele in lei. In schimb, este recomandat sa aveti credite in valuta mai ales daca veniturile dumneavoastra nu sunt raportate la euro sau dolar, intrucat valoarea ratelor in lei a scazut de la inceputul anului.

Costurile suplimentare la achizitia unui imobil

Desi in ultima vreme exista diverse zvonuri despre ieftinirea apartamentelor din blocurile construite inainte de 1989, se pare ca aceste zvonuri nu se confirma. Cei care estimau ieftinirea apartamentelor vechi se bazau pe faptul ca noile proiecte imobiliare vor reusi sa atraga o parte suficient de mare a clientilor astfel incat apartamentele vechi sa ramana fara cerere. Insa, dupa cum ne arata si piata imobiliara, acest lucru nu se intampla, iar preturile continua sa creasca.

Cei care estimau o ieftinire a apartamentelor vechi s-au bazat pe faptul ca pusi sa aleaga intre un apartament vechi a carui pret pe metru patrat se ridica la 800-900 euro si unul nou a carui pret este in jur de 1000-1100 de euro/mp, cumparatorii vor alege apartamentul nou intrucat diferenta de pret este de doar aproximativ 20% pe metru patrat. Insa exista suficiente motive pentru care acest lucru nu se intampla, cel putin nu in ritmul asteptat: in general apartamentele noi au suprafete mai mari decat cele vechi cu acelasi numar de camere, ceea ce mareste si mai mult diferenta de pret (intrucat pretul se calculeaza pe metru patrat), zonele in care sunt terenuri pentru aceste constructii noi sunt de multe ori mai greu accesibile (e greu sa gasesti terenuri suficient de mari unde sa nu fie construit nimic in orasele mari, de aceea imobilele noi se fac in general pe terenuri aflate la marginea oraselor), accesul catre aceste zone este dificil, de cele mai multe ori neexistand drumuri asfaltate, transport in comun, magazine, iar intrucat de multe ori imobilele noi sunt facute de firme putin cunoscute pe piata exista si o anumita neincredere in ceea ce priveste seriozitatea firmele constructoare si capacitatea lor de a face un imobil de calitate (nu de putine ori se construieste in graba iar la final locatarii se pot trezi ca le pica tencuiala sau cine stie ce alte surprize neplacute).

Diferenta de costuri intre un apartament vechi de 2 camere cu o suprafata de 50 de metri patrati (sa zicem la 900 euro/mp deci 45.000 de euro), aflat intr-un cartier de blocuri vechi, unde infrastuctura exista de multi ani (accesul usor la transport in comun, drumuri asfaltate, magazine, scoli, etc) si unul nou de 2 camere cu o suprafata de 60 de metri patrati (care chiar daca e doar 1000 euro/mp, iese in total 60.000 de euro), aflat intr-un cartier in constructie, unde infrastructura va necesita cativa ani pentru a fi pusa la punct (drumuri neasfaltate de multe ori, fara acces la transport in comun ceea ce face necesara prezenta unei masini, fara magazine, scoli, alte facilitati in zona) este semnificativa, iar in conditiile in care doar 10% din populatia Romaniei ar putea avea acces la un credit ipotecar (conform unor studii), aceste diferente schimba complet datele problemei.

Acestea sunt doar o parte din motivele pentru care cererea pentru apartamentele vechi continua sa fie mare ceea ce face ca preturile sa isi continue cresterea. Chiriile mari ii fac pe foarte multi sa se gandeasca la achizitionarea unui apartament, insa inainte de achizitionare trebuie sa aveti in calcul ca pe langa pretul mare pe care il veti plati pe apartament exista o serie de costuri suplimentare cum ar fi cele cu notarul, agentia imobiliara sau costurile cu creditul ipotecar. O parte din ele pot fi evitate, de exemplu costul cu agentia imobiliara (daca reusiti sa gasiti singuri un apartament) sau cel cu creditul bancar daca cumparati apartamentul cu banii jos.

Insa in general sunt putini cei care au banii jos si reusesc sa gaseasca ceea ce doresc fara ajutorul unei agentii imobiliare. In continuare voi face o estimare a acestor costuri suplimentare care pot aparea.

Pentru un apartament cu 2 camere a carui pret de achizitie este de 45.000 de euro, taxele de timbru si de carte funciara se ridica la aproximativ 2.100 RON, iar onorariul notarului poate fi chiar mai mare de atat, in jur de 2.500 RON, deci un total de aproximativ 4.600 RON, o suma deloc neglijabila. Daca achizitionati apartamentul nou de 60.000 de euro veti plati chiar mai mult, in jur de 5.800 RON. Bineinteles ca taxele notariale cresc odata cu valoarea apartamentului, deci un apartament mai scump va insemna si taxe mai mari.

Comisionul agentiilor imobiliare este in medie de 2% din valoarea imobilului, la care de multe ori se adauga si TVA, deci la un apartament de 45.000 de euro va fi 900 de euro + TVA, iar la unul de 60.000 de euro va fi de 1.200 de euro + TVA.

Nu in ultimul rand, costurile asociate unui credit bancar pot fi si ele semnificative. Comision de acordare a creditului, de evaluare a imobilului, de gestiune, asigurarea obligatorie, etc, toate acestea adunate pot fi sume importante. Pentru simplitate le vom evalua la 2% din valoarea creditului (desi sunt banci care iau semnificativ mai mult). Daca creditul reprezinta 75% din valoarea imobilului (deci platiti un avans de 25%) rezulta ca in cazul apartamentului de 45.000 de euro veti plati bancii 675 de euro, iar pentru apartamentul de 60.000 de euro un total de 900 de euro. Nu includem in aceste costuri dobanda pe care o veti plati lunar, asigurarea obligatorie anuala, eventualul comision de rambursare anticipata a creditului intrucat acestea nu le veti plati la achizitionarea imobilului ci in timp.

Daca tragem linie, constatam ca in cazul apartamentului de 45.000 de euro avem un cost suplimentar cu taxele notariale, agentia imobiliara si creditul bancar de aproximativ 3.000 de euro, iar pentru apartamentul de 60.000 de euro un total de 4.000 de euro, ceea ce inseamna un cost suplimentar aproximativ de 6-7% din valoarea imobilului. Deci, inainte de a achizitiona un apartament, luati in calcul si aceste costuri de 6-7% din valoarea lui pentru a nu avea surprize neplacute.

Ce nu e in regula cu bancile romanesti (2)

Cred ca multi dintre voi, ca si mine dealtfel, aveti mai multe carduri la diverse banci. Ori facute de firmele unde ati fost angajati, ori facute de voi, ori facute “ca sa fie”. Pentru ca exista o practica a bancilor, cu adanci radacini in vremurile comuniste, de a solicita angajatilor sa realizeze un “plan” de carduri.

Indiferent ca persoana respectiva e contabil, informatician, ofiter de credite sau operator la ghiseu, unele banci (nu putine) le solicita sa gaseasca persoane care sa isi faca carduri. Este un mod al bancilor de a-si fura caciula singure, de aceea eu am refuzat cand o prietena m-a rugat sa-mi fac card pentru ca avea de indeplinit un plan “de productie”. De ce sa-mi fac un card pe care nu am de gand sa-l folosesc niciodata, iar prietena mea, angajata bancii, sa plateasca ea comisioanele si taxele lunare doar ca sa-mi fac acel card (cum mai facea si pentru alte persoane la care le facuse card). Mi s-a parut cel putin aberant ca sa fii nevoit sa faci asa ceva si mi-a creat o imagine foarte proasta despre managmentul acelei banci. Si nu e singura, la fel s-a intamplat si cu alte persoane pe care le stiam si lucrau in banca si la fel aud ca se intampla in multe alte cazuri.

Inteleg ca bancile au nevoie sa vanda, dar pentru asta exista oameni de marketing, nu pui o persoana de la contabilitate ca in timpul ei liber sa faca lobby pentru banca si sa caute clienti. E genul de atitudine care ma face sa nu ma duc la banca respectiva niciodata.

Sa zicem insa ca aveti totusi astfel de carduri pe care nu le folositi. Poate fi din cauza ca ati vrut sa “ajutati” un prieten angajat al unei banci sau poate a fost emis de firma unde ati fost angajat dar de unde intre timp v-ati mutat, etc. Multe carduri au optiune de descoperire de cont, care este activata uneori la semnarea contractului intre firma angajatoare si banca. La fel s-a intamplat in cazul meu, unde am primit la un momentdat un card BRD pentru plata salariului care avea o astfel de optiune de descoperire de cont. Nu am folosit niciodata descoperirea de cont si nici nu stiam macar despre ea (de fapt nici nu sunt convins ca era activata). In momentul in care am plecat din acea firma, mi-am scos ultimul salariu de pe card si intrucat era unul dintre cardurile care are o gramada de comisioane (la vizualizare sold, extras bani, etc) nu l-am mai folosit vreodata. Insa exista si un comision anual de administrare, care chiar daca cardul nu era folosit, se lua automat de pe card. Prima data cand l-au luat erau ceva bani ramasi in cont si au avut de unde, insa a doua oara nu au mai avut de unde sa ia banii. Solutia bancii? Mi-au acordat un credit (descoperire de cont) si si-au luat banii din acel credit. Bineinteles asta fara sa fiu instiintat. In schimb au inceput sa-mi trimita dupa vreo 2 luni scrisori ca le sunt dator cu 50.000 de lei si ca ma vor introduce in baza de date a rau-platnicilor, etc. Intrucat scrisoarea venea pe adresa pe care o aveam cand eram angajat la firma precedenta, a ajuns la mine cu ceva intarziere. In momentul in care am primit-o, m-am dus direct la banca, le-am dat cei 50.000 si le-am returnat cardul, iar de atunci nu am mai apelat la serviciile lor pentru alte carduri, depozite sau credite. Nici in ziua de astazi nu stiu daca m-au introdus in baza de date a rau-platnicilor pentru cei 50.000 de lei, dar e foarte posibil sa o fi facut. Asta inseamna ca in momentul in care as dori sa iau un credit de la orice banca, banca m-ar putea refuza pentru ca figurez in baza de date a rau-platnicilor, unde nu se face diferenta intre o datorie de 50.000 returnata cu o intarziere de 2-3 luni (si pentru care am platit si dobanda) si o datorie de cateva sute de milioane care nu a fost returnata niciodata.

Multa vreme am avut o parere foarte proasta despre BRD, probabil si din cauza acestui card, care pe langa ca avea tot felul de comisioane mi-a mai produs si surpriza cu descoperirea de cont nesolicitata. Eu pot sa va zic ca sunt genul de om care nu intarziu sa-mi platesc facturile, ratele la credit, etc decat accidental (cum a fost si acest caz) insa pentru acest lucru e foarte posibil ca ei sa fi pierdut un client sau chiar mai multi, pentru ca impresiile negative circula foarte usor. Bancile trebuie sa inteleaga ca nu isi pot permite luxul de a pierde clienti pentru datorii de 50.000 de care ei nici nu stiu si pe care le mai si returneaza cu tot cu dobanda. Pentru ca in Romania sunt mult prea multe banci, iar din aceastea vor ramane maxim jumatate in cativa ani.

Am inceput intre timp sa-mi imbunatatesc imaginea despre BRD, am vazut ca se straduie pe ici pe colo sa aiba servicii performante, am mai interactionat cu ei la chestiuni de schimb valutar, transfer bani, etc. Nu cred ca e o banca rea si sunt convins ca multe altele fac la fel ca ei in aceste cazuri. Insa in momentul in care apare o concurenta serioasa, care stie cum sa trateze un client, vor pica pe capete daca nu isi schimba atitudinea. Sper totusi ca se vor trezi la timp.

Mai multe despre problemele bancilor romanesti puteti citi in partea intai.

Emisiune obligatiuni Banca Comerciala Carpatica

Banca Comerciala Carpatica este una dintre putinele banci cu capital majoritar romanesc si totodata una din cele trei banci listate la Bursa de Valori Bucuresti (indice bursier BCC, celelalte doua banci sunt BRD si Banca Transilvania). Intrucat banca are o cota de piata destul de mica (0,72%) iar politica de dezvoltare este intensiva, au lansat o oferta publica de obligatiuni in valoare de 40 de milioane de lei noi.

Pretul unei obligatiuni este de 100 RON, iar maturitatea lor este de 3 ani. Insa ceea ce atrage atentia asupra acestor obligatiuni este dobanda oferita, care este media aritmetica intre dobanzile interbancare BUBID si BUBOR la 6 luni la care se adauga 1,75%, la valorile actuale ale dobanzilor fiind de 9,57%. Aceasta dobanda este cu aproximativ 3 puncte procentuale peste media dobanzilor acordate de banci la ora actuala si cu aproximativ 2 puncte procentuale peste cea mai buna dobanda de pe piata bancara. Plata dobanzii se va face semestrial, iar pentru a asigura lichiditate crescuta se intentioneaza listarea lor pe Bursa de Valori Bucuresti.

Comparativ cu emisiunile de obligatiuni ale altor banci, obligatiunile BCC au o dobanda cu aproximativ un procent mai ridicata, iar fata de ultima emisiune de titluri de stat dobanda este cu doua puncte procentuale mai mare (asta deoarece au si un grad de risc mai ridicat fiind vorba despre o banca mai mica).

Daca doriti sa cumparati obligatiuni BCC mergeti la unul dintre sediile Bancii Comerciale Carpatica, insa trebuie sa va grabiti pentru ca perioada de subscriere expira maine (15 iunie).

Calculeaza rapid rata pentru un credit ipotecar

Dupa cum probabil stiti, exista o serie de norme ale Bancii Nationale a Romaniei care nu permit acordarea unor credite imobiliare sau ipotecare a caror rata sa depaseasca 35% din venitul lunar al solicitantului. Insa unele banci au gasit o solutie de a putea acorda credite mai mari, transferand o parte a costurilor creditului din dobanzi in comisioane, micsorand dobanzile dar crescand comisioanele de acordare, rambursare, analiza a dosarului sau chiar introducand comisioane anuale sau lunare. Astfel, rata aparent este mai mica, insa se platesc comisioane mai mari pentru a compensa.

Cel putin teoretic, acest lucru nu ar trebui sa mareasca cheltuielile totale ale creditului ci sa dea posibilitatea persoanei care contracteaza creditul de a lua un imprumut mai mare. Astfel, in loc sa practice de exemplu o dobanda de 9% si comisioane mici, unele banci prefera sa lucreze cu dobanzi de 6% dar sa adauge o serie de comisioane care duc costul real la aproximativ aceiasi valoare ca si in cazul dobanzii de 9%. De exemplu, in cazul unui credit de 10.000 de euro luat pe 25 de ani diferenta intre ratele lunare in cazul unei diferente de dobanda de 3% este de aproximativ 30%, adica 64 de euro pentru o dobanda de 6% si 84 de euro pentru o dobanda de 9%. O diferenta de 1% la dobanda, modifica rata cu aproximativ 10% iar o modificare a sumei modifica rata cu aceiasi proportie. Astfel, daca dorim sa luam credit 25.000 de euro cu o dobanda anuala de 8% (pe perioada stabilita de 25 de ani) putem calcula rapid rata astfel: pornim de la rata de 84 de euro pentru un credit de 10.000 de euro cu dobanda de 9%, calculam rata pentru creditul de 10.000 de euro dar cu dobanda de 8% scazand 10% din valoarea ratei (obtinem aproximativ 76 de euro) iar apoi inmultim cu 2.5 valoarea ratei pentru a obtine rata pentru 25.000 de euro. Vom obtine o valoare de 190 de euro, foarte apropiata de cea reala (193 de euro). Intrucat aceasta valoarea trebuie sa reprezinte maxim 35% din venitul dumneavoastra inseamna ca venitul dumneavoastra net minim trebuie sa fie de aproximativ 543 euro.

Din considerente practice probabil ca e mai simplu sa porniti invers, de la venitul net, sa calculati care este rata maxima la care va incadrati si apoi in functie de suma pe care doriti sa o luati credit sa cautati o banca care sa aiba o dobanda la care sa va incadrati (insa probabil cu comisioane mai mari). De exemplu, daca va incadrati la limita puteti apela la un credit de la HVB Bank, Banca Comerciala “Ion Tiriac” sau Volksbank, care au dobanzi de 5,95%, insa dupa cum ziceam, au o serie de comisioane mai mari care duc costul real al creditului aproximativ la acelasi nivel cu a altor banci care au o dobanda de 8-9%. Astfel, la fiecare 10.000 de euro luati, diferenta de dobanda de 3% va ajuta sa aveti o rata cu 20 de euro mai mica, deci aveti nevoie de un venit net lunar cu 57 de euro mai mic (insa cei 20 de euro/luna ii veti da oricum dar sub forma de comision - lunar, anual sau initial). La un credit de 25.000 de euro apeland la o banca de tipul ”dobanda mica/comisioane mari” veti putea lua creditul avand un salariu cu 142 de euro mai mic decat ar solicita o banca care cere dobanda cu 3% mai mare dar comisioane mai mici.

Intentionez sa adaug o sectiune speciala la site, unde sa puteti printre altele sa calculati valoarea ratei si venitul minim in functie de valoarea creditului si durata, dar pana atunci puteti aplica aceasta metoda relativ simpla de a calcula rata (e drept pentru o perioada prestabilita de 25 de ani).

Cresterea economica

In primul trimestru s-a inregistrat un ritm de crestere economica de 6,9%, cel mai bun din ultimii sapte ani. Acest lucru se datoreaza in special sectorului constructiilor, care a crescut cu peste 20% fata de trimestrul intai al anului trecut, dar si a cresterii consumului cu 10%. Industria a avut un ritm de crestere de 4,8%, iar serviciile (care au si cea mai mare pondere din PIB, de aproximativ 54%) de 6,8%. Singura care a scazut a fost agricultura, lucru datorat in special inundatiilor, temperaturilor joase si gripei aviare, insa aceasta reprezinta un procent foarte mic (sub 3%) din PIB.

Daca nu apar conditii speciale cum au fost anul trecut (sase valuri de inundatii), este asteptata o crestere anuala de peste 6%. Anul trecut, cresterea economica a fost de 4,1%, desi in primul trimestru rata de crestere a fost de 5,9%.