Arhiva pentru March, 2006
Acoperirea riscului valutar

Daca ati semnat vreodata un contract pentru cumpararea unui apartament sau a unei masini care urmeaza a fi livrate peste cateva luni de zile (apartamentul e in constructie sau doar peste cateva luni va fi disponibil, masina e ceva mai speciala si dureaza cateva luni livrarea), iar pretul este in valuta si plata se face in lei la cursul de la data livrarii, probabil ca v-ati pus problema daca veti putea efectua plata in caz ca va creste valuta respectiva fata de leu cu 5-10% in perioada ramasa pana la data livrarii (in cazul in care dumneavoastra detineti lei).

Exista mai multe solutii pentru a va asigura ca veti avea banii necesari la data livrarii. Cea mai simpla solutie ar fi sa cumparati la data semnarii contractului/efectuarii comenzii suma necesara platii bunului respectiv in valuta. De exemplu, daca ati comandat un apartament care are un pret de 50.000 de euro care va fi livrat peste 6 luni de zile, iar cursul la data semnarii contractului era de 3.5 RON pentru un euro atunci pretul lui la data comenzii era de 175.000 RON, dar este mai realist sa zicem ca veti cumpara euro la un pret de 3.53 daca includem si un comision aproximativ de 0.03 RON al casei de schimb deci veti plati 176.500 RON pentru cei 50.000 de euro. Peste 6 luni, in cazul in care cursul a crescut la 3.6 RON pentru un euro (deci aproximativ 3%), va trebui sa platiti 180.000 RON pentru apartament. Insa intrucat trebuie sa faceti plata in lei va trebui sa vindeti intai cei 50.000 de euro, platind iar un comision casei de schimb, deci probabil ca veti putea vinde la un curs de 3.57 RON (consideram aceiasi diferenta/comision de 0.03 RON al casei de schimb fata de cursul bancii nationale). Deci veti primi pe cei 50.000 de euro 178.500 RON adica cu 2.000 RON mai mult decat ati platit in urma cu 6 luni. In schimb pretul apartamentului a crescut de la 175.000 la 180.000 de RON, deci cu 5.000 RON (50.000.000 lei vechi). Intrucat ati reusit sa castigati 2.000 RON din diferenta de curs valutar, diferenta de bani pe care trebuie sa o mai puneti pentru a efectua plata este de 3.000 de RON (suma care reprezinta comision de cumparare si apoi vanzare a celor 50.000 de RON - mai bine zis diferenta intre cursul bancii nationale si cel a casei de schimb).

Dupa cum am aratat si mai sus cumpararea de valuta la data semnarii contractului si vanzarea in ziua platii este o metoda de a ne asigura partial impotriva cresterilor de curs valutar ce pot surveni intre timp. Insa exista metode mai bune de a face acest lucru, cum ar fi contractele la termen, forward sau futures. Tranzactiile de acest tip presupun o obligatie asumata in cadrul unei piete organizate, de a cumpara sau a vinde o anumita valuta contra unei alte valute, la o anumita data in viitor si la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei. Practic, in cazul nostru, exista posibilitatea ca dumneavoastra sa cumparati un numar de contracte de tip EURO/RON, lucru echivalent cu a cumpara efectiv cei 50.000 de euro. Existenta acestor contracte va asigura in cazul modificarilor ulterioare ale cursului. Voi explica mecanismul mai detaliat in continuare.

In Romania exista cateva piete unde se pot realiza/tranzactiona contracte futures sau forward. Acestea sunt Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu (BMFMS) unde putem tranzactiona contracte futures, dar si diverse institutii financiar-bancare (banci si societati de intermedieri financiare) care tranzactioneaza contracte forward. O sa dau ca exemplu Bursa de la Sibiu, care este totusi cea mai usor accesibila. Aici se pot tranzactiona contracte la termen pentru valute cum ar fi Euro/RON, USD/RON sau Euro/USD, dar si contracte la termen pentru actiuni a unor companii romanesti (despre care vom vorbi in alt articol). ”Achizitionarea” unui contract euro/leu cu termenul de 30 septembrie 2006 este echivalenta cu cumpararea a 1.000 de euro la 30 septembrie 2006, insa la un pret estimat in momentul de fata. Intrucat acum cursul este aproximativ 3.5 RON pentru un euro si investitorii din piata nu intrevad o directie clara de evolutie a cursului, pretul estimat pentru 30 septembrie este foarte apropiat de cursul actual al bancii nationale. Deci teoretic pentru a crea un efect asemanator cu a cumpararii a 50.000 de euro putem sa “cumparam” 50 de contracte a cate 1.000 de euro cu termenul de 30 septembrie la un curs aproximativ de 3.5 RON (sau oricum la un curs pe care il cunoastem in momentul cumpararii - cursul estimat de piata - presupunem 3.5 RON). Acest lucru este echivalent teoretic cu cumpararea a 50.000 de euro in 30 septembrie dar pe care ii cumparam la cursul de acum, ceea ce ne ofera garantia ca nu vom plati mai mult de 175.000 RON pentru apartament in caz ca cursul euro/leu va creste. Insa, odata cu efectuarea acestei operatiuni si noi garantam ca oferim un pret de 3.5 RON pentru un euro la 30 septembrie, chiar daca in momentul respectiv cursul va fi 3.4 RON. Deci in caz ca euro va scadea in raport cu leul pana la 3.4 RON, noi va trebui sa platim diferenta pana la 3.5 RON/euro pentru 50.000 de euro, ceea ce inseamna 3.5-3.4=0.1 RON x 50.000 = 5.000 de RON! Probabil ca va intrebati cum avem asigurat riscul valutar daca totusi in caz de scadere a cursului trebuie sa platim 5.000 de RON. Ei bine, noi la randul nostru castigam 5.000 de RON fata de pretul estimat initial pentru ca pretul imobilului cumparat va fi calculat la cursul de 3.4 in loc de 3.5, deci vom plati pe imobil 170.000 in loc de 175.000 de RON. Diferenta de 5.000 RON pe care o castigam la pretul apartamentului insa o vom datora pentru cele 50 de contracte incheiate la pretul de 3.5 RON. Dupa acelasi mecanism, in cazul in care cursul va creste la 3.6 RON, vom putea vinde contractele pe bursa cu 3.6 RON, castigand diferenta intre 3.6 si 3.5 RON, adica 0.1 RON pentru cei 50.000 de euro “garantati”, deci vom castiga 5.000 de RON pentru aceste contracte, pe care insa ii vom adauga la cei 175.000 de RON pentru imobil intrucat la cursul de 3.6 RON pretul imobilului la 30 septembrie va fi 180.000 RON.

In concluzie orice s-ar intampla cu cursul euro/leu noi vom plati 175.000 RON pentru apartament. Asta ne scuteste de a pune sume suplimentare in cazul unei cresteri de curs, iar in cazul unei scaderi a cursului iesim cu un cost tot de 175.000 RON chiar daca pretul apartamentului scade (pentru ca nu vom putea vinde contractele decat mai ieftin decat le-am cumparat).

Aceasta metoda de acoperire a riscului valutar este mai buna decat cumpararea efectiva a valutei la data efectuarii comenzii si vanzarea ei la termenul de livrare a imobilului din mai multe motive. In primul rand pe cazurile descrise observam ca in cazul in care cumparam efectiv valuta iesim cu un cost de 175.000 RON + comisionul de cumparare si vanzare a 50.000 de euro perceput de casa de schimb valutar (estimat la 3.000 RON) deci 178.000 RON. Sa vedem ce presupune cumpararea de contracte futures pe piata de la Sibiu. Exista un comision de tranzactionare a unui contract care in general este de 1-2 RON/contract (in functie de societatea de brokeraj care intermediaza acesta tranzactie), deci luand o medie vom avea 1.5 RON x 50 de contracte = 75 RON la cumparare si inca 75 RON la vanzare. Deci un cost de 150 RON reprezentand comisioane de tranzactionare a contractelor. Pe langa acest lucru, pe perioada detinerii contractelor va trebui sa depunem o anumita suma ca si garantie, in cazul contractelor pentru euro/leu aceasta fiind de 150 RON pentru fiecare contract, deci 150 x 50 = 7.500 RON. Aceasta garantie insa va fi recuperata integral in momentul “vanzarii” contractelor. Practic costul final va fi pretul apartamentului 175.000 RON + comisioanele de tranzactionare a contractelor futures de 150 RON = 175.150 RON. Suma pe care o economisim la prima vedere fata de metoda cumpararii/vanzarii efective de valuta este de 178.000-175.150 = 2.850 RON (28.500.000 lei vechi), o suma care reprezinta 4 salarii medii pe economie, deci deloc neglijabila tinand cont ca este “economisita” intr-o perioada de 6 luni. Insa mai putem castiga ceva bani si de pe urma celor 167.500 RON pe care ii avem disponibili inca (175.000 minus garantia de 7.500 RON aflata la societatea de brokeraj), care pusi de exemplu la banca ne pot aduce in 6 luni la o dobanda de 7% inca aproximativ 5.800 RON, fata de doar 750 euro=2.600 RON pe care i-am avea ca si dobanda la 50.000 de euro considerand dobanda 3% (fara sa mai luam in considerare faptul ca comisionul de retragere la valuta de obicei este mai mare decat la lei). Deci din diferenta de dobanda intre lei si euro, mai putem castiga inca aproximativ 3.200 RON, deci avantajul metodei de asigurare a riscului valutar prin contracte futures ajunge la aproximativ 5.000 de RON (50.000.000 lei vechi).

Exista considerente de ordin practic care fac totusi dificila asigurarea riscului valutar prin contracte futures pe Bursa de la Sibiu pentru sume mari (lipsa lichiditatii - pentru a cumpara 50 de contracte cu termen de 6 luni la un pret bun probabil ca va trebui sa faceti tranzactii mai multe zile) de aceea daca veti dori sa apelati la acest tip de asigurare a riscului valutar poate ca ar fi mai bine pentru sume mai mari sa apelati la o banca sau o societate de brokeraj care ofera tranzactionare de contracte forward (din cate stiu singura societate de intermedieri financiare care are acest serviciu este Broker Cluj), dar expunerea mea a fost facuta doar pentru a va arata avantajele acestei metode si a va ajuta sa intelegeti cum functioneaza. Chiar daca pare totul foarte complicat, credeti-ma ca nu e si e de-ajuns sa explicati unui broker ce doriti sa faceti pentru a va ajuta prima data cand faceti o astfel de tranzactie, putand economisi astel sume importante si sa acoperiti si riscul diferentelor de curs.

Contul de economii

In ultima vreme tot mai multe banci ofera clientilor posibilitatea de a economisi bani intr-un mod flexibil prin produse de tip cont curent dar cu dobanzi asemanatoare depozitelor la termen. Se pot face retrageri si depuneri, fara a depinde de un termen, iar in unele cazuri exista chiar carduri asociate acestor conturi ceea ce mareste si mai mult flexibilitatea lor.

Depozitele la termen au inconvenientul de a pune clientul sa depuna si sa astepte pana la trecerea termenului prestabilit. Daca intre timp are nevoie de bani orice retragere inseamna de obicei pierderea completa a dobanzii iar pentru sume noi depuse trebuie facut un alt depozit pe un nou termen.

Insa majoritatea dintre noi ar dori sa poata avea acces oricand la contul lor, asa ca unele banci s-au adaptat cererii si au introdus conturi curente cu dobanzi apropiate depozitelor la termen, cunsocute si cu numele de conturi de economii. In continuare voi descrie cateva dintre aceste oferte.

ING Bank este dupa parerea mea una dintre cele mai bune optiuni dintre conturile de economii oferite. Contul (denumit Cont’ROL) este printre putinele care are asociat si un card de debit, iar dobanda este de 6,75% pentru sume mai mari de 700 RON. Pentru sume mai mici de 700 RON sau mai mari de 500.000 RON (5 miliarde lei vechi), dobanda este 0,5%. Comisionul de deschidere a contului este zero, iar cel de administrare a cardului de 12 RON anual (pot fi facute mai multe carduri asociate unui cont). Exista si un comision de administrare a contului de 20 RON anual, detinatorul contului beneficiind si de o asigurare de viata, suma asigurata fiind dublul sumei aflata in cont, dar nu mai putin de 1.500 RON. Comisionul de retragere numerar este de 0,2% la bancomatele ING, dar intrucat are asociat un card puteti plati la comercianti cu cardul si sa aveti comision zero. Un alt lucru interesant este ca puteti sa si depuneti bani la bancomatul ING de luni pana duminica intre orele 7 si 23 si chiar sa faceti ordine de plata (exista doua tipuri de aparate: bancomat si multimat - cel din urma va permite sa introduceti ordine de plata catre orice cont bancar din Romania, putand fi folosit cu succes si pentru plata diverselor utilitati).

Daca doriti sa optati pentru cea mai mare dobanda de pe piata, Banca Transilvania va ofera contul de economii la vedere, cu o suma minima de 1.000 de RON si dobanzi de 7,5% pentru sume intre 1.000 si 10.000 RON si 7,75% peste 10.000 RON. Daca valoarea contului scade sub 1.000 RON este perceput un comision de 5 RON. Alte comisioane sunt cel de deschidere de 3 RON si cel de retragere de 0,35%. Nu exista comision de administrare si nu se pot efectua plati.

BRD ofera chiar mai multe tipuri de conturi de economii. Libercont poate fi in lei sau in euro, cu dobanzi de 6%, respectiv 2,30% si sume minime de 500 RON si 400 euro. Comisionul de administrare este de 0,50 euro/luna, iar cel de retragere de la ghiseu de 0,5%. Nu se pot efectua plati din acest cont. O alta varianta este Atucont cu capitalizare trimestriala cu dobanzi de 5,25% la lei, 3% la euro si 2% la dolari sau capitalizare anuala cu dobanda de 5,5% la lei.

Ca si ING Bank, Piraeus Bank ofera un cont care are un card asociat denumit Supercont. Aceasta are o dobanda de 7% la lei, 1,80% la euro si 1,5% pentru dolari. Pe perioada detinerii contului exista un sold minim care trebuie mentinut in cont si care nu este disponibil la utilizare, de 2.000 de RON, 500 euro sau 500 dolari. Comisionul de retragere este de 0,30%, iar cel de administrare este zero, insa se pot face si plati la comercianti cu comision zero.

Si BCR ofera un cont de economii, Maxicont, a carui suma minima este de 500 de RON iar dobanzile de 3% pentru sume intre 500-2.500 RON, 3,5% pentru sume intre 2.500-5.000 RON si 4,5% peste 5.000 RON. Comisionul de deschidere este 8 RON, cel de retragere de 0,4% (0,8% pentru sume mai mari de 10.000 RON), iar cel de administrare este zero. Nu se pot efectua plati.

Contul de economii al Bancii Tiriac necesita o suma minima de 400 RON dobanda fiind de 5%. Nu exista comisioane pentru deschidere si administrare, iar cel de retragere este 0,5%. Deasemenea nu se pot efectua plati.

Banc Post ofera deasemenea un cont de economii cu o suma minima de 1.000 RON pentru deschidere si o dobanda care creste progresiv pana la 4,5% pentru sumele de peste 6.000 RON.

Cele mai interesante produse mi se par cele care au asociate si carduri bancare: cel de la ING Bank si Piraeus Bank care ofera flexibilitate foarte mare si o dobanda buna si peste rata prognozata a inflatiei. Produsul ING Bank nu necesita blocarea unei anumite sume minime ca si cel de la Piraeus Bank, insa daca soldul contului scade sub 700 RON veti beneficia de o dobanda “nesemnificativa” de 0,5%. Daca nu aveti nevoie de flexibilitatea unui cont cu un card asociat, atunci oferta Bancii Transilvania este cea mai atractiva prin dobanda oferita - intre 7.5 si 7.75%. 

Refinantarea unui credit

Ati luat un credit pe o perioada mare si intre timp dobanzile au scazut cu 3-4 poate chiar peste 10 puncte procentuale (la creditele in lei)? Atunci solutia pentru a reduce rata lunara si costul total al creditului este sa obtineti o refinantare a creditului.

Refinantarea este posibilitatea unei persoane de a-si finanta unul sau mai multe credite existente. In Occident, aceasta practica este foarte raspandita, in special la creditele ipotecare, insa in Romania, nu cu mult timp in urma o astfel de operatiune era imposibila.

De curand insa mai multe banci au anuntat introducerea acestui tip de credit in general pentru creditele ipotecare/imobiliare, dar exista si cateva optiuni de refinantare pentru credite de reamenajare a locuintei, achizitiei unui autoturism si chiar a creditelor de consum. Printre bancile care ofera serviciul de refinantare se afla BCR, BRD, HVB Bank, Volksbank si Piraeus Bank.

Dupa cum ziceam si in inceputul articolului, in general rostul unei refinantari este de a scadea costul total al creditului, dar si de a muta unul sau mai multe credite la o alta banca cu care poate lucram mai des sau ofera conditii mai bune si mai flexibile la incasarea ratelor lunare. Deasemenea poate fi un motiv si schimbarea monedei in care a fost luat creditul – de exemplu daca in momentul contractarii creditului aveam un salariu raportat la dolar si am preferat sa luam creditul in dolari, iar intre timp salariul este raportat la euro, putem lua acum un credit in euro cu care sa ne platim datoriile catre banca de unde am luat initial creditul in dolari. Acest lucru poate aduce un plus de siguranta si predictibilitate, nemaifiind dependenti de cursul euro/dolar.

Totusi, in general, intrucat exista si o serie de costuri pe care le presupune o refinantare, motivul cel mai des pentru care ati putea opta pentru o refinantare este pentru a scadea rata lunara. Acest caz apare in general la creditele contractate in trecut cu o dobanda fixa, care la momentul actual este mai mare decat cele oferite de banci acum sau pur si simplu intre timp ati gasit o banca care are o oferta semnificativ mai buna – dobanda si comisioane mai mici – si doriti sa iesiti mai ieftin cu creditul contractat.

In cazul unui credit in valuta, o diferenta de dobanda de doua puncte procentuale la un credit de 20.000 de euro, contractat pe o perioada de 15 ani inseamna o reducere a ratei lunare cu aproximativ 25 de euro ceea ce intr-o perioada de 15 ani ne duce la o suma totala de 4.500 de euro.

Este important sa facem o analiza atenta a avantajelor si dezavantajelor pe care ni le aduce refinantarea, pentru ca chiar daca in general o refinantare ne aduce costuri mai mici lunare, ea totusi implica si o serie de costuri imediate suplimentare cum ar putea fi: comision de rambursare anticipata a creditului catre banca de la care am luat creditul initial, comision de analiza a dosarului, comision de acordare a noului credit, plata evaluatorului (pentru imobile) sau a notarului (cand ridicam ipoteca de pe vechea banca si punem pe cea noua), etc.

De exemplu, considerand tot creditul de 20.000 de euro contractat pe 15 ani de zile si dobanda noua mai mica cu 2 puncte procentuale decat cea veche, am vazut ca platim rate mai mici cu 4.500 de euro in cei 15 ani de zile (bineinteles ca trebuie calculat cat castigam la perioada ramasa de rambursare, pentru ca daca mai avem de rambursat doar 5 ani atunci castigam doar 1.500 de euro). Un cost aproximativ al „refinantarii” (valabil la multe dintre bancile romanesti) ar fi urmatorul: comision de rambursare a creditului in avans catre banca initiala – exista banci care nu percep astfel de comision dar majoritatea bancilor percep 1-2% din suma ramasa de rambursat, comision de acordare a creditului de refinantare (1-2%), evaluarea imobilului (100-200 euro), taxe notar (100-200 euro). Deci intr-un caz mai pesimist, considerand comision de rambursare de 2%, comision de acordare a creditului 2%, evaluare imobil 150 euro, taxe notar 150 euro, comision analiza dosar 50 euro inseamna ca avem urmatoarele costuri pentru un credit ramas de 20.000 de euro: 4% din cei 20.000 de euro + 350 de euro alte taxe = 1.150 euro, iar acest cost trebuie suportat intr-o perioada scurta de timp (in luna in care facem refinantarea) pe cand cei 4.500 de euro pe care ii castigam prin aceasta refiantare vor veni lunar timp de 15 ani de zile in „rate” de 25 de euro. De aceea va sfatuiesc sa vedeti exact ce costuri implica refinantarea si sa va ganditi bine daca merita sau nu sa faceti acest pas. Daca ar fi sa ne gandim la un caz mai optimist cand nu aveti comison de returnare a creditului in avans iar comisionul de acordare este doar de 1%, evaluarea imobilului 100 de euro, taxe notar 100 de euro, fara comision de analiza a dosarului deja costurile refinantarii se reduc la 400 de euro. Bineinteles ca si dobanda noua poate fi mai mica cu mai mult de 2 puncte procentuale decat ceva veche, ceea ce inseamna ca vom castiga lunar mai mult. De aceea zic ca e bine sa analizati cazul dumneavoastra cu atentie, iar daca costul total al refinantarii este mai mic de 20% din suma pe care o castigam in perioada ramasa prin refinantare sa luati in calcul aceasta optiune.

Pe de alta parte, daca inca considerati ca nu castigati destul prin refinantare puteti sa mai asteptati in speranta ca in anii urmatori bancile vor veni cu oferte si mai atractive de refinantare (pentru ca nu e recomandat sa faceti o refinantare de mai multe ori intrucat nu veti castiga mare lucru din cauza comisioanelor).

Bursa de la A la Z (partea intai)

Multi ati auzit probabil ca bursa a adus profituri mari investitorilor in ultimii ani - pretul actiunilor anumitor societati au crescut chiar cu peste 100% in 2005 (de exemplu societatile de investitii financiare, cunoscute ca si SIF-uri, dar si alte societati). Multi dintre voi v-ati gandit la un momentdat ca poate ar fi o idee buna sa investiti o parte din banii dumneavoastra pe bursa, dar va e frica de necunoscut. De aceea voi porni o serie de articole in care voi vorbi despre lucrurile de baza pe care trebuie sa le stiti inainte de a investi pe bursa.

Dar ce este bursa? Bursa este o piata specializata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (in Romania doar actiuni si obligatiuni) pretul de tranzactionare reglandu-se in functie de cerere si oferta. Ea se supune unor anumite reguli stabilite de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) care la randul ei este subordonata Parlamentului. Tranzactiile intre cumparatori si vanzatori sunt realizate prin intermediul unor societati de brokeraj autorizate. Aceste societati au angajate persoane autorizate, denumite brokeri, care se ocupa de intermedierea tranzactiilor.

Deci in primul rand trebuie sa stim ca pentru a putea sa ne investim banii pe bursa, trebuie sa contactam o agentie de brokeraj sau direct un broker. Metodele de contactare a unui broker sunt diverse: putem merge la sediul unei societati de brokeraj, putem sa contactam telefonic un broker sau intrucat tehnologiile folosite pe piata de capital sunt dintre cele mai moderne, putem sa realizam contactul cu compania de brokeraj prin intermediul internetului. (Eu de exemplu nu-mi cunosc brokerii si nici nu am fost vreodata la sediul agentiei de brokeraj, intrucat tranzactionez prin intermediul internetului). Exista destul de multe societati de brokeraj in Romania (in jur de 50-60 din cate stiu eu). Aceste agentii percep anumite comisioane pentru a intermedia tranzactiile intre vanzatori si cumparatori. De obicei se percepe un procent din valoarea tranzactiei care in general este intre 0.5 si 8% in functie de rulaj si de societatea de brokeraj. Aceste comision se percepe si de la vanzator si de la cumparator. Suma minima acceptata de o societate de brokeraj pentru deschiderea unui cont este in general de 500-1.000 RON, dar pot exista si companii care sa impuna sume mai mari. Un comision decent pentru rulaje de pana la 60.000-100.000 RON pe an este de 1-1.5%. Comisionul poate fi mai mare pentru rulaje mai mici, pentru rulajele de cateva miliarde de lei vechi (sute de mii de RON) fiind in general negociabil pana spre 0.5%. Mai exista alte taxe, in general mici, pentru deschidere cont, eventual taxa lunara de access la anumite informatii financiare, etc. Deasemenea, daca reusiti sa faceti profit prin cumpararea si apoi vanzarea unor actiuni si perioada intre cumpararea si vanzarea actiunilor este mai mica de un an veti plati si impozit pe profitul realizat de 16%, iar pentru perioade mai mari de un an un impozit de 1%.

Trebuie sa stiti ca odata ajunsi la broker veti avea mai multe optiuni de investitii: Bursa de Valori Bucuresti - BVB, cea mai lichida si in general cu companiile cele mai renumite, Bursa Electronica Rasdaq (care a fost absorbita de BVB de curand deci vor fi una singura cat de repede) si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS). Exista si societati de brokeraj care intermediaza tranzactii si pe bursele straine, cum ar fi cele americane (NASDAQ, FOREX), bursa londoneza, etc.

In partea a doua voi vorbi mai mult despre companiile listate la bursa, pretul actiunilor, modalitati efective de a tranzactiona. Intre timp daca doriti sa contactati o companie de brokeraj va dau adresele web a catorva dintre cele mai mari: SSIF Broker Cluj http://www.ssifbroker.ro/ , Vanguard S.A. http://www.vanguard.ro/ , Intercapital Invest http://www.intercapital.ro/

Cardul de credit - Pro si contra

Cardul de credit a fost gandit de banci pentru a fi un instrument foarte comod prin intermediul caruia sa ne putem imprumuta cand avem nevoie. Dar, dupa cum am mai zis in cateva articole, comoditatea se plateste. Cum? Prin dobanzi si comisioane ridicate, bineinteles.

Aveti grija la perioadele de gratie pe care le au majoritatea cardurilor de credit (perioade de 30-55 zile in care nu vi se percepe dobanda pentru banii imprumutati) si folositi-le in favoarea dumneavoastra. Trebuie sa fiti foarte bine organizat si controlat ca sa puteti sa returnati banii imprumutati in perioada de gratie. Daca nu reusiti sa returnati banii la timp veti plati o dobanda intre 20 si 30%, iar daca depasiti si perioada in care ar trebui returnati rata minima lunara veti plati chiar si pana la 40% sau comision de nerambursare de 5%!

Deci in primul rand trebuie sa intelegeti ca daca optati pentru un card de credit si luati imprumut, este recomandat sa fiti foarte “disciplinat” la returnarea ratelor lunare, altfel veti plati si comisioane si dobanzi de 3-4 ori mai mari decat pentru un credit obisnuit.

Chiar si cei care pot respecta perioada de gratie pe care o au mare parte a cardurilor si returneaza tot timpul banii inaintea expirarii acestei perioade, daca vor lua credit cash de la bancomat vor plati comisioane de eliberare cash de 0.5-1% (sau chiar mai mari). Astfel, daca strategia dumneavoastra este de a ridica bani lunar credit si a-i returna inapoi inaintea expirarii perioadei de gratie, veti plati totusi comisionul de ridicare, sa zicem de 1%, si daca veti face in fiecare luna aceiasi operatie veti plati acest comision de 12 ori pe an, ceea ce va aduce la o dobanda de 12% anuala - si asta fara sa intrati efectiv in perioada in care vi se ia dobanda (si daca nu faceti operatia de 12 ori pe an, 1% pe luna este tot echivalentul a 12% anual).
O strategie buna de a va imprumuta ieftin cu ajutorul cardului de credit este urmatoarea: faceti cumparaturi de o anumita suma pe care le platiti cu cardul (comisionul va fi 0) si depuneti banii inapoi inaintea expirarii perioadei de gratie. A doua zi dupa ce ati depus banii puteti din nou sa faceti cumparaturi si tot asa. Singurele comisioane pe care le veti plati in acest mod sunt cele fixe de administrare anuala a cardului, deschiderea contului, analiza pentru emiterea cardului care sunt destul de mici. Practic facand acest lucru luna de luna, in mod real obtineti maxim un venit lunar in avans (daca cheltuiti mai mult decat castigati lunar constant nu veti putea acoperi urmatoarea luna banii).

Concluzia mea este urmatoarea: daca va faceti un card de credit, fiti disciplinat in folosirea lui si nu intrati decat in mod exceptional in perioada in care vi se ia dobanda pentru creditul luat pentru ca in general veti plati dobanzi de 2-3 ori mai mari decat pentru un credit obisnuit. In general incercati sa aplicati metoda de plata cu cardul la comercianti si returnarea banilor inainte de expirarea perioadei de gratie, care aplicata constant va va oferi pana la un salar lunar in avans. Daca vreti un imprumut pe o perioada mai lunga, nici nu va ganditi sa il luati de pe cardul de credit - alegeti un credit obisnuit de consum - veti iesi mult mai ieftin si cu dobanzile si si cu mai putine comisioane. Nu fiti comozi - comoditatea se plateste

Diversificarea investitiilor

Exista mai multe metode destul de bune de a investi banii in Romania: imobiliare, bursa, deschiderea unei afaceri, fonduri de investitii, obligatiuni iar in lipsa de altceva chiar si depozit bancar (care acum aduce abia un pic peste inflatie dar decat sa tinem banii acasa la saltea tot e mai bine).

Exista insa o mare diferenta intre aceste metode. De obicei cele care aduc rate de profit bune nu sunt neaparat foarte lichide - adica e greu sa retragem repede banii daca avem nevoie.
De exemplu, o investitie intr-un teren sau imobil s-a demonstrat a fi in ultimii ani o idee foarte buna, dar nu putem spune ca este o investitie lichida pentru ca daca avem nevoie de banii investiti in termen de 24 de ore e foarte greu sa reusim sa vindem imobilul foarte repede (si sa il vindem si la un pret bun).
Investitia intr-o afacere poate fi una foarte buna daca aveti un instinct bun si calitati de manager, dar deasemenea este o investitie pe termen lung si cu un grad de risc ridicat.

Bursa este in general mai lichida dar daca tocmai trece printr-o perioada mai proasta poate ca nu ati dori sa vindeti la preturile respective. Obligatiunile au de obicei un termen la care se pot rascumpara, fondurile de investitii de asemenea cer de multe ori ca investitia sa fie mentinuta un anumit timp. Depozitele la termen au si ele restrictii la retragere, o retragere inainte de termen insemnand o pierdere a dobanzii sau plata unor comisioane.

Dupa cum putem observa, fiecare tip de investitie are un termen recomandat de a mentine banii investiti pentru a realiza profit si o anumita lichiditate - durata intre decizia de a vinde si intrarea efectiva in posesia banilor.
De aceea este bine sa investim banii in mai multe moduri, analizand care este probabilitatea de a avea nevoie de o anumita suma intr-un anumit timp, ce profit poate sa aduca fiecare dintre investitii, siguranta investitiei, etc.
Daca avem sume relativ mari de investit, in general este comod si destul de sigur de investit in domeniul imobiliar - terenuri, imobile. Preturile au explodat in ultimii ani si analistii spun ca inca vor mai creste.
Daca aveti cunostinte bursiere sau aveti incredere sa dati banii unui broker pentru a-i investi pe bursa atunci si bursa este o optiune interesanta tinand cont de cresterile din ultimii ani.
Pentru cei care au sume mai mici de investit si nu vor sa riste sa investeasca banii pe bursa, dar totusi vor un profit mai mare decat poate oferi banca, exista fondurile de investitii care in general investesc banii tot pe bursa, dar si in titluri de stat, obligatiuni, ceea ce inseamna un risc mai scazut decat o investitie directa pe bursa.
Totusi si fondurile de investitii au un anumit grad de risc, iar daca nu doriti sa vi-l asumati puteti investi direct in obligatiuni sau pentru comoditate intr-un depozit bancar la termen unde inca mai puteti obtine dobanzi de 8-9% pentru termene mai indelungate.

Recomandarea mea este sa pastrati si o anumita suma intr-un cont curent care are asociat si un card bancar de tipul celui oferit de ING Bank, care la ora actuala are o dobanda de 6.75% si va ofera lichiditate maxima - puteti depune si retrage bani oricand (chiar si duminica seara intrucat operatiunea se realizeaza automat in sediul ING direct la bancomat - chiar si pentru depuneri) sau puteti plati direct cu cardul (operatiune pe care dupa cum stiti nu exista comision).

Sfatul meu este sa investiti banii in mai multe moduri, in functie si de suma si riscul care doriti sa vi-l asumati. Mentineti o anumita suma (un salariu de exemplu) pe un card care va ofera o dobanda acceptabila - de genul celui de la ING. Puteti sa adunati-depuneti bani pe card, pana aveti o suma mai mare pe care sa o investiti in ceva care sa va aduca mai mult profit. De exemplu cand ati adunat cateva salarii, puteti sa ridicati o parte si sa ii investiti in obligatiuni, fond de investitii, depozit la termen cu dobanda mai buna sau pe bursa. Pe masura ce reusiti sa puneti deoparte mai multi bani puteti sa ii investiti intr-un teren sau imobil sau alte obiecte a caror valoare creste in timp - obiecte de arta, aur, etc.

Observati ca o investitie care aduce procentual castiguri mai mari anuale necesita de obicei sume mai mari de investit, riscuri mai mari, lichiditate mai mica, termene lungi pentru investitii. Deci nu este comod si usor sa faci banii sa aduca multi bani inapoi - tocmai de acceea trebuie sa hotarati cat sunteti dispus sa riscati intr-o investitie si ce anume doriti: un procent de castig foarte bun insa cu riscuri mai mari, sume mai mari implicate, termene mai lungi de investitie sau un procent mai mic de castig, cu riscuri mici, termene mai scurte de investitie.

Oricum incercati sa nu va investiti toti banii intr-un singur loc pentru a mari siguranta investitiei. Combinati depozitele bancare cu bursa, fondurile de investitii sau daca aveti mai multi bani cu imobiliarele. Calea sigura de a aduna bani este sa investiti constant banii in ceva ce ar putea aduce mai multi bani - daca ii tineti acasa riscati sa ramaneti fara ei in cazul unui furt sau incendiu si pe langa asta sigur nu va vor aduce alti bani. Incercati sa va propuneti sa puneti deoarte lunar o anumita suma de bani si tineti-va de ceea ce v-ati propus. Daca in fiecare luna veti ceda tentatiei de a cheltui banii nu o sa reusiti sa adunati bani niciodata pentru ca la urma urmei nu trebuie sa castigati multi bani neaparat, ci sa cheltuiti constant mai putin decat castigati, iar banii ramasi lunar sa-i investiti cu cap

Managementul riscului

Ce e ciudat la o asigurare e ca investesti niste bani dar speri ca firma de asigurari sa nu fie nevoita sa-ti dea vreodata nimic inapoi (cu exceptia asigurarilor de pensie). Asigurari CASCO, imobiliare, de sanatate, de viata: la toate speram ca sa nu ajungem in situatia in care compania de asigurari sa ne plateasca daune. Deci teoretic speram ca acesti bani sunt dati fara a primi niciodata nimic inapoi si totusi … eu zic ca e bine sa dam acesti bani in multe situatii. Pentru ca pentru acei bani compania respectiva preia niste riscuri si ne poate reduce stress-ul.

De exemplu eu imi las mult mai linistit masina intr-o parcare cateva ore daca stiu ca e asigurata antifurt sau la accidente. Sau plec de acasa in concediu linistit chiar daca stiu ca e posibil ca vecinul de deasupra sa ma inunde sau doamne fereste sa-i explodeze la un vecin centrala termica. La urma urmei apartamentul e cel mai important bun al meu si daca s-ar intampla ceva care sa-l deterioreze vreau sa stiu ca voi putea sa-mi iau alt apartament fara sa fiu nevoit sa fac rost peste noapte de 40-50.000 de euro. Si atunci mi se pare normal sa dau aproximativ 100-150 RON pe an pentru a transfera riscul catre o companie de asigurari chiar daca riscul este foarte mic.

Cred ca nu are rost sa dau exemplul celor carora le-au fost inundate casele anul trecut sau a celor carora le-au luat foc sau explodat apartamentele din cauza unor neglijente a lor, vecinilor sau a companiilor de utilitati (cazuri care le vedem zilnic la televizor).

Sigur ca multi se gandesc ca lor nu li se va intampla nimic si ca pot sa nu dea bani aiurea pe asigurari. Nu pot fi de acord cu ei mai ales cand e vorba de a asigura ceva de valoare mare, a carei distrugere/furt partial mi-ar provoca o paguba pe care nu as avea de unde sa o acopar rapid. Si lucrurile astea se intampla mai des decat vrem sa credem. Ganditi-va doar la prietenii sau rudele voastre in caz ca voua nu vi s-a intamplat inca nimic de genul asta si o sa vedeti ca puteti gasi cel putin cateva cazuri de prieteni, rude carora li s-a intamplat sa le fie furat/distrus ceva de valoare mare. Chiar zilele trecute am luat o piatra cam cat o nuca in parbriz, iar daca se spargea deja “recuperam” jumatate din valoarea asigurarii CASCO pe un an (si curios ca cel putin doi prieteni cu masini noi au avut parbrizele sparte in ultimii 2 ani de la pietre sarite si au scapat de cheltuieli de aproximativ zece milioane fiecare pentru ca erau asigurati CASCO - deci se intampla mai des decat am crede). Cu atat mai mult sunt pentru asigurarile imobiliare intrucat prima de asigurare e mica iar valoarea imobilului e mare si in Romania pentru majoritatea oamenilor cel mai valoros bun este imobilul in care locuiesc.

Parerea mea este urmatoarea: ganditi-va cat de mult va poate destabiliza financiar un eveniment nedorit, iar daca ajungeti la concluzia ca va poate destabiliza suficient de serios incat sa va afecteze viata de zi cu zi atunci faceti o asigurare. Daca furtul/distrugerea unui bun nu v-ar afecta serios tot puteti sa faceti o asigurare doar pentru a gestiona riscul de a pierde niste bani. Viata e plina de surprize si e bine sa fiti pregatiti pentru cele nedorite.

Creditul de consum - o necesitate?

Creditul de consum este acel credit luat de la o banca sau institutie financiara pentru a cumpara bunuri de consum cum ar fi electrocasnicele, autovehiculele, dar si haine, bijuterii sau vacante cine stie unde.

Nu sunt adeptul acestui tip de credit (sau cel putin nu recomand abuzul de asa ceva) si o sa va explic in continuare si de ce.
In general nu mi se pare o idee buna de a lua credite pentru a cumpara produse care nu sunt strict necesare si a caror valoare nu creste in timp, ci dimpotriva, scade. De ce sa ma imprumut de la banca, platind o dobanda, comisioane, timpul meu (pana contractezi credit-ul, faci rost de toate actele, dar si lunar pentru a plati ratele stat la cozi de multe ori dupa “bunul” obicei al bancilor romanesti) ca sa cumpar un produs care nu mi-e neaparat necesar sa-l am saptamana viitoare si care dupa trei-cinci ani cand il termin de platit nu mai valoreaza nici jumate din cat a fost initial? Ca sa iau un exemplu concret, un televizor cu diagonala de 72 cm, ecran plat si stereo care acum trei ani era 20 de milioane de lei (2.000 RON) astazi costa 1.400 RON (intrucat se stie ca tehnologia evolueaza si preturile scad destul de repede in domeniu), iar daca l-as fi cumparat si utilizat trei ani de zile nu ar mai valora nici 800 RON intrucat ar fi deja second-hand.

Daca as fi luat creditul acum trei ani pentru a cumpara acest televizor as fi platit televizorul cu cel putin 3.500 RON incluzand dobanzi si comisioane plus lunar mers la banca sa-mi platesc rata (drum pana la banca, stat la coada - cel putin o ora pierduta - de multe ori in timpul programului de lucru intrucat la noi majoritatea bancilor deschid la ora 9 si inchid la ora 17). Daca includem si timpul pierdut (36 de luni x 1 ora = 36 de ore) ne dam seama ca pretul real platit pentru acel televizor e de aproximativ 40 de milioane lei vechi, deci dublu cat costa acum trei ani si de 5 ori mai mult decat valoreaza el la ora actuala ca si televizor second-hand. Un calcul simplu ne arata ca am cheltuit 4.000 - 800 = 3.200 RON (suma totala platita minus valoarea televizorului actuala) pentru “luxul” de a avea un televizor mai mare si mai performant ceea ce ne aduce la un cost de aproape un milion de lei vechi pe luna in conditiile in care am vinde televizorul si am recupera o parte din bani!

Daca ne multumeam cu televizorul mai vechi cu diagonala mai mica, fara ecran plat si mono si depuneam banii la o banca acum aveam probabil peste 3.000 RON, deci bani cu care sa luam doua televizoare acelasi model si un DVD player mai ieftin. Insa daca in schimb investeam acesti bani pe bursa de exemplu (lunar - in loc de rata), in actiuni SIF care au crescut in ultimii 3 ani cu aproximativ 500%, aveam acum bani de vreo 7-8 televizoare de acelasi tip. Sigur ca nu sunt multi cei care au banuit ca vor creste actiunile SIF asa de puternic in ultimii trei ani, dar cei care aveau suficiente cunostinte despre bursa la acea vreme puteau intui ca valoarea lor este mult subevaluata.

Intradevar, filmele si meciurile nu ar mai fi avut acelasi farmec pe vechiul televizor, nici nu ne-am fi putut lauda cu achizitia lui in fata prietenilor, in schimb reuseam sa punem deoparte niste bani care sa ne mareasca siguranta financiara.
Nu le putem avea pe toate … cam greu sa te mentii si in “trend” si sa si investesti banii cu cap

Rompetrol - a fi sau a nu fi

Va fi sau nu arestat Dinu Patriciu? Cat de mult ar trebui sa influenteze acest lucru valoarea actiunilor Rompetrol (RRC - prescurtarea de pe BVB)?

Este foarte greu de raspuns la aceasta intrebare. Dupa parerea multor analisti valoarea unei actiuni Rompetrol este undeva pe la 0.2 RON daca ne luam dupa rezultatele din 2005. De altfel aceasta este si parerea mea … insa actiunea se zbate intre 0.08 si 0.1 RON de vreo doua saptamani.

Teoretic actiunea este puternic subevaluata si un investitor ar putea fi tentat sa cumpere. Insa in starea de incertitudine care domina acum asupra Rompetrol se pare ca nu sunt multi cei care se ingramadesc sa cumpere.
Intradevar Dinu Patriciu a sugerat ca activitatea companiei ar putea fi chiar intrerupta daca compania mai este hartuita in continuare in acelasi stil. Acest lucru nu poate decat sa-i ingrijoreze pe investitori carora le e frica sa nu se trezeasca cu o actiune fara valoare. Suspendarile dese de la tranzactionare sunt deasemenea un motiv de ingrijorare, lichiditatea avand si ea de suferit.

Si eu incerc de ceva vreme sa-mi dau seama daca ar fi bine sa vand actiunile RRC care le am sau dimpotriva sa cumpar. Mi se pare putin probabil ca societatea sa-si opreasca activitatea chiar si fara Dinu Patriciu la conducere intrucat ea are un profit bun in ultima vreme si sunt convins ca sunt destui oameni care pot conduce afacerea chiar daca Patriciu ar fi arestat.
Iar daca admitem ca Patriciu este “haituit” politic (de catre Basescu cum sustine el sau de catre altcineva - oricum de la putere) tot ajungem la intrebarea urmatoare: vor cei de la putere, reprezentanti ai statului roman sa nu mai functioneze Rompetrol, care aduce un procent semnificativ la bugetul Romaniei si pe deasupra mai are si cateva zeci de mii de angajati? Putin probabil. Nu vad de ce un guvern ar avea interesul sa distruga o companie care aduce cateva sute de milioane de euro anual la buget si sa lase fara slujba cateva zeci de mii de angajati (de grevele carora nu ar scapa foarte usor). Nu vad care dintre politicienii importanti dintre cei ai puterii nu ar fi afectat (impreuna cu partidul) de o scadere a PIB-ului si a incasarilor bugetare cu 5%. Si imi vine greu sa cred ca cineva din opozitie are putere asa de mare incat sa puna la cale arestarea lui Dinu Patriciu trecand peste vointa lui Basescu sau Tariceanu.

Deci parerea mea este ca orice se va intampla, Rompetrol va merge in continuare inainte. Chiar daca fara Dinu Patriciu, care trebuie sa recunoastem ca pare a fi foarte bun ca manager.
In cel mai rau caz posibil, compania va ramane sub conducerea altcuiva care nefiind asa de inspirat si influent ca si Patriciu va avea rezultate mai slabe - dar tinand cont ca pretul petrolului e tot in crestere iar cererea la fel, cred ca e destul de greu sa nu reuseasca sa faca un profit bunicel si fara Patriciu si ceilalti care mai sunt cercetati.
Varianta fericita (pentru actionari) ar fi ca Dinu Patriciu sa aiba castig de cauza si incet incet sa se lase totul uitarii, caz in care actiunea ar putea sa mearga catre valoarea ei reala.

Facand o analiza a cazurilor pesimiste si optimiste cele mai plauzibile, eu cred ca probabilitatea de a castiga e mai mare decat cea de a pierde pentru un potential investitor in actiuni RRC si de obicei acesta e un semnal bun de a intra pe o anumita actiune. Pentru curajosi ar putea fi o idee buna cumpararea de contracte RRC pe piata de la Sibiu cu termen cat mai indepartat - echivalent cu a cumpara actiuni din piata la termenul respectiv dar la un pret estimat acum de investitori (in curand au sa apara pe piata de la Sibiu contracte cu termen de 9 si 12 luni).

Oricum nu investiti bani pe care nu va permiteti sa-i pierdeti si diversificati-va portofoliul. Personal nu as pune in portofoliul meu de actiuni RRC mai mult de 25%. Si nu uitati ca fara sa va asumati riscuri nu puteti sa realizati castiguri mari si rapide

Tata bogat, tata sarac …

“Tata bogat, tata sarac” este numele primei carti de educatie financiara pe care am citit-o, scrisa de Robert Kiyosaki. Mi s-a parut chiar foarte interesanta si m-am gandit atunci ca ar trebui sa o citeasca cat mai multa lume pentru ca majoritatea ar avea multe de invatat din ea. Sunt convins ca nu e cea mai buna in domeniu dar este una dintre cele mai celebre. Oricum de atunci mi-a venit ideea de a face un site de informare in domeniul financiar si asa a a aparut acest blog.

Cred ca aceasta informare minima poate fi acordata de oricine care utilizeaza frecvent anumite servicii financiare si vrea sa impartaseasca si altora experienta sa. Exista in Romania cateva zeci de banci (in jur de 30 daca nu ma insel) deci nu e usor sa alegi o banca cu care sa lucrezi … iar majoritatea dintre noi suntem nevoiti sa apelam la serviciile unei banci destul de des pentru diverse servicii de la plata unor facturi sau rate, solicitarea unui credit, crearea unui depozit bancar unde sa ne tinem economiile sau alimentarea cardului bancar - ca sa le enumar pe cele mai utilizate servicii.

Deasemenea altii dintre noi vor sa-si investeasca banii intr-o afacere, la bursa sau in imobiliare. De aceea cred ca impartasirea experientei in domeniu nu poate fi decat benefica pentru cei interesati. Sper doar sa gasesc suficiente persoane cu experienta in domeniu interesate de a dezvolta acest blog …